Condiția locului de muncă, o barieră artificială

În forma actuală a legii și a normelor metodologice de aplicare, tinerii care solicită o locuință ANL trebuie să aibă locul de muncă în localitatea în care sunt amplasate locuințele. Inițiatorii arată că această condiție este justificată în marile orașe, unde există o economie diversificată și suficiente oportunități profesionale, însă devine problematică în localitățile mici, cu o piață a muncii restrânsă.

Potrivit expunerii de motive, în multe comunități mici, tinerii sunt nevoiți să lucreze în localități învecinate, fără a-și pierde însă legătura cu localitatea de domiciliu sau reședință. În aceste cazuri, condiția privind locul de muncă împiedică accesul la locuințele ANL, ceea ce duce, paradoxal, la neocuparea acestora și la accentuarea migrației tinerilor către alte zone.

Citește și: Legea ANL se modifică. Cine va putea beneficia de locuințe mai ușor

Ce prevede concret propunerea legislativă

Proiectul de lege introduce o excepție explicită de la regula actuală. Astfel, tinerii care au domiciliul sau reședința într-o unitate administrativ-teritorială vor putea obține o locuință ANL destinată închirierii chiar dacă nu își desfășoară activitatea în acea localitate, condiția fiind să existe o legătură administrativă reală cu respectiva comunitate.

Inițiatorii subliniază că această modificare nu elimină mecanismele de prioritizare deja existente, astfel încât tinerii care lucrează efectiv în localitatea respectivă pot continua să fie avantajați în procedurile de atribuire, acolo unde autoritățile locale consideră necesar.

ANL-urile ar putea fi cumpărate de autoritățile locale

Un alt element important al propunerii legislative îl reprezintă introducerea unui nou articol care permite vânzarea locuințelor ANL către autoritățile administrației publice locale, la solicitarea acestora. Achiziția ar urma să se facă fie pentru întregul bloc, fie pentru locuințele rămase nevândute, în situația în care unele apartamente au fost deja vândute chiriașilor.

Valoarea de vânzare ar urma să fie stabilită pe baza valorii de investiție a construcției, actualizată cu rata inflației comunicată de Institutul Național de Statistică, iar autoritățile locale vor avea obligația de a păstra destinația locuințelor, în caz contrar aplicându-se sancțiunile prevăzute de lege. 

Impactul estimat: stoparea depopulării și ocuparea locuințelor goale

În documentele care însoțesc proiectul, inițiatorii arată că modificările propuse ar putea avea un impact pozitiv semnificativ, fără a genera costuri suplimentare pentru bugetul de stat. Printre efectele anticipate se numără creșterea gradului de ocupare a locuințelor ANL în localitățile mici, menținerea tinerilor și a familiilor tinere în comunitățile de origine, încurajarea navetei și limitarea declinului demografic.

De asemenea, se estimează o consolidare a coeziunii comunitare și a stabilității economice și sociale la nivel local, în condițiile în care accesul la o locuință este unul dintre factorii decisivi pentru ca tinerii să rămână sau să revină într-o localitate.

Propunerea legislativă a fost depusă la Senat și urmează să intre în procedura parlamentară obișnuită. Dacă va fi adoptată, Guvernul va avea obligația de a modifica, într-un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, normele metodologice de aplicare a Legii nr. 152/1998, iar autoritățile locale vor trebui să își actualizeze procedurile și criteriile de atribuire a locuințelor ANL.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.