1. România, membru cu drepturi depline în Spațiul Schengen

După ani de așteptare, blocaje politice și negocieri tensionate, România a intrat efectiv în Spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre. Evenimentul a avut un impact economic real: costuri mai mici pentru transportatori, lanțuri logistice mai fluide și un semnal pozitiv pentru investitori. Beneficiile sunt însă graduale, nu spectaculoase peste noapte, iar infrastructura a rămas, în multe zone, veriga slabă.

2. Anul ajustărilor fiscale și al ordonanțelor de urgență

2025 a fost dominat de corecții bugetare succesive, operate în mare parte prin ordonanțe de urgență. Creșteri de taxe, eliminări de facilități și schimbări rapide ale regulilor fiscale au creat un climat de incertitudine pentru mediul de afaceri. Mesajul a fost unul clar: deficitul nu mai poate fi cosmetizat, iar nota de plată trebuie achitată.

3. Deficitul bugetar, problema centrală a anului

Discuțiile despre economie au gravitat constant în jurul deficitului bugetar și al presiunilor venite din partea Comisiei Europene. România a intrat într-o zonă de risc fiscal, cu avertismente explicite privind sustenabilitatea finanțelor publice. Ajustările au fost inevitabile, chiar dacă impopulare.

4. Schimbarea de la Cotroceni și resetarea discursului politic

Alegerea lui Nicușor Dan ca președinte a adus o schimbare de ton în discursul public. Mai puțină retorică, mai mult accent pe date și constrângeri reale. Așteptările au fost mari, iar 2025 a fost mai degrabă un an de poziționare și setare a agendei decât de rezultate spectaculoase.

5. Energia, între plafonări și realitatea pieței

Piața energiei a rămas un subiect fierbinte. Plafonările au fost ajustate, schemele de sprijin restrânse, iar consumatorii au început să simtă mai clar prețul real al energiei. Discuțiile despre securitate energetică, producție internă și investiții au trecut din zona teoretică în cea a urgenței economice.

6. Întârzieri și blocaje în PNRR

Deși Planul Național de Redresare și Reziliență a rămas o sursă vitală de finanțare, 2025 a scos la iveală limitele capacității administrative. Jaloane întârziate, negocieri dure și riscul pierderii unor sume au devenit teme recurente, cu impact direct asupra investițiilor publice.

7. Inflația a scăzut, dar costul vieții a rămas ridicat

Chiar dacă inflația a intrat pe un trend descendent, percepția publică a rămas una de presiune constantă asupra veniturilor. Prețurile nu au revenit, iar ajustarea a fost mai degrabă statistică decât resimțită în viața de zi cu zi.

8. Cursul valutar, sub control, dar fragil

Leul a rezistat fără șocuri majore, însă a rămas permanent sub presiune. Politica de administrare a cursului practicată de Banca Națională a României a evitat mișcările bruște, dar 2025 a confirmat că stabilitatea este una gestionată, nu naturală.

9. Investițiile private, prudente și selective

Investitorii au devenit mai atenți, mai selectivi și mai puțin dispuși să parieze pe promisiuni. Proiectele mari au mers înainte doar acolo unde cadrul fiscal și juridic a fost clar, iar restul a intrat într-o zonă de așteptare.

10. 2025, anul în care discursul s-a ciocnit de realitate

Poate cel mai important lucru lăsat de 2025 este schimbarea de ton. A fost anul în care economia reală a început să conteze mai mult decât mesajele optimiste, iar cifrele au devenit mai greu de ignorat. Un an de tranziție, nu de confort.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.