Prin Decizia nr. 243 din 15 mai 2025, publicată luni, 3 noiembrie, în Monitorul Oficial nr. 1012, judecătorii au respins excepțiile de neconstituționalitate invocate de doi foști aleși locali și au reafirmat că ANI are rol strict administrativ, nu penal.

Primarii au reclamat că ANI „acționează ca un parchet”

Cazurile analizate de Curte au fost conexate din două dosare deschise la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal. Autorii excepțiilor, Ilie Costeluș Gheorghe și Florea Neacșu, au contestat legalitatea rapoartelor de evaluare întocmite de ANI, susținând că instituția ar depăși cadrul administrativ și ar desfășura activități de tip „urmărire penală”.

Unul dintre reclamanți a invocat faptul că Agenția ar acționa „din oficiu”, asemenea procurorilor, atunci când deschide o evaluare de integritate, ceea ce ar contraveni deciziilor mai vechi ale Curții. Totodată, aceștia au cerut CCR să constate că interdicția primarilor și viceprimarilor de a fi membri ai consiliilor de administrație ale instituțiilor publice, prevăzută de Legea nr. 161/2003, ar încălca dreptul de a fi ales și principiul autonomiei locale.

Curtea a analizat articolele contestate din Legea nr. 176/2010 privind integritatea și Legea nr. 161/2003 privind transparența în funcțiile publice, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 87/2017.

CCR: ANI nu este parchet și nu emite sancțiuni

Judecătorii constituționali au respins argumentele potrivit cărora Agenția Națională de Integritate ar avea competențe de natură penală sau jurisdicțională. În motivarea deciziei, Curtea a subliniat că activitatea inspectorilor de integritate este una administrativă, nu judiciară, constând în evaluarea declarațiilor de avere, a conflictelor de interese și a incompatibilităților.

„ANI nu pronunță sancțiuni și nu emite hotărâri cu putere de lucru judecat, ci doar întocmește rapoarte care pot fi contestate în instanță”, arată Curtea, invocând propria jurisprudență din deciziile nr. 663/2012 și nr. 309/2014.

Prin urmare, activitatea de evaluare desfășurată „din oficiu” de către ANI nu reprezintă o anchetă penală, ci o verificare administrativă ce poate conduce la sesizarea organelor competente, dacă se constată nereguli.

Citește și: ANI: Decizia CCR privind declaraţiile de avere poate afecta aderarea la OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

Legea incompatibilităților este constituțională

Referitor la prevederile care interzic primarilor și viceprimarilor să facă parte din consiliile de administrație ale instituțiilor publice, Curtea a menținut linia jurisprudenței sale: incompatibilitățile nu reprezintă o restrângere nejustificată a drepturilor, ci o măsură necesară pentru asigurarea transparenței și integrității în exercitarea funcțiilor publice.

CCR a reamintit că astfel de interdicții urmăresc evitarea conflictelor de interese și garantarea imparțialității în luarea deciziilor. De asemenea, instanța a arătat că principiile descentralizării și autonomiei locale nu sunt afectate, deoarece legea stabilește doar condițiile de exercitare a mandatului, nu limitează atribuțiile primarilor.

Curtea a invocat mai multe decizii anterioare – nr. 466/2023, nr. 375/2022 și nr. 319/2018 – în care a respins argumente similare.

Procesul-verbal al ANI poate fi atacat doar în instanță

Judecătorii constituționali au reamintit și faptul că rapoartele ANI nu au caracter definitiv, ci pot fi contestate la instanța de contencios administrativ, unde se verifică temeinicia constatărilor. În plus, stabilirea în concret a unei stări de incompatibilitate revine exclusiv instanței de judecată, care analizează fiecare caz particular.

CCR a subliniat că interpretarea legii în raport cu alte norme (de exemplu, Legea educației, care permite participarea unui „reprezentant al primarului” în consiliul de administrație al școlii) ține de aplicarea concretă a legii, nu de controlul de constituționalitate.

Verdict final: excepțiile sunt neîntemeiate

În final, Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, excepțiile ridicate de cei doi reclamanți, stabilind că dispozițiile din Legea nr. 176/2010 și din Legea nr. 161/2003 sunt conforme cu Constituția.

Decizia este definitivă și are caracter general obligatoriu, urmând să fie aplicată în toate cauzele aflate pe rolul instanțelor.

Impact: decizia confirmă stabilitatea cadrului legal al integrității

Hotărârea CCR consolidează poziția Agenției Naționale de Integritate ca instituție de control administrativ, confirmând că procedura de evaluare rămâne valabilă și că regimul incompatibilităților nu va fi modificat.

În plan practic, decizia afectează direct cauzele aflate pe rol în care primari sau viceprimari au contestat rapoartele ANI, invocând neconstituționalitatea legii. În urma acestei hotărâri, astfel de argumente nu vor mai putea fi folosite, iar verificările ANI rămân pe deplin legitime.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.