Cifrele zilei. România exportă mai mult, dar încă aduce din afară mult peste cât vinde

Deficitul balanței comerciale a României a coborât la 13,506 miliarde de euro în primele cinci luni din 2026, fiind mai mic cu 889,8 milioane de euro, respectiv cu 6,2%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică.

Reducerea deficitului a fost determinată de faptul că exporturile au avansat într-un ritm mai rapid decât importurile. Cu toate acestea, România continuă să cumpere din străinătate bunuri cu o valoare semnificativ mai mare decât cea a produselor pe care le vinde peste hotare.

Exporturile au crescut de 24 de ori mai repede decât importurile

În perioada 1 ianuarie - 31 mai 2026, exporturile FOB au însumat 40,337 miliarde de euro, în creștere cu 2,4% față de primele cinci luni din 2025.

În același interval, importurile CIF au ajuns la 53,843 miliarde de euro, avansul anual fiind de numai 0,1%.

Diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor a generat un deficit comercial de 13,506 miliarde de euro.

Evoluția indică o îmbunătățire față de anul trecut: exporturile au crescut de 24 de ori mai rapid, în termeni procentuali, decât importurile. Scăderea deficitului nu înseamnă însă că balanța comercială a devenit echilibrată, ci doar că dezechilibrul s-a redus.

În luna mai, deficitul a depășit 2,6 miliarde de euro

Numai în luna mai 2026, exporturile FOB au însumat 8,325 miliarde de euro, iar importurile CIF au totalizat 10,941 miliarde de euro.

Astfel, deficitul comercial lunar s-a ridicat la 2,616 miliarde de euro.

Comparativ cu luna mai 2025, exporturile au crescut cu 4,5%, în timp ce importurile au avansat cu 1,9%. Și în acest caz, ritmul mai rapid al exporturilor reprezintă un semnal favorabil, dar valoarea bunurilor aduse în țară a rămas cu peste 31% mai mare decât cea a bunurilor exportate.

România exportă și importă în principal mașini și echipamente

Mașinile și echipamentele de transport au continuat să dețină cea mai importantă pondere în comerțul exterior al României.

Acestea au reprezentat 46,6% din totalul exporturilor și 36,4% din importuri în primele cinci luni din 2026.

O altă categorie importantă a fost cea a produselor manufacturate, cu o pondere de 27,1% atât în exporturi, cât și în importuri.

Structura arată rolul major al industriei auto, al componentelor, utilajelor și echipamentelor electrice în schimburile comerciale ale României. Totodată, ponderea ridicată a acestor produse în importuri sugerează că o parte importantă a industriei locale depinde de componente și bunuri intermediare aduse din străinătate.

Aproape trei sferturi din comerț se desfășoară cu statele UE

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al României.

Valoarea schimburilor intra-UE27 a fost de 29,214 miliarde de euro la expedieri și de 39,566 miliarde de euro la introduceri.

Schimburile cu statele membre au reprezentat 72,4% din totalul exporturilor și 73,5% din totalul importurilor.

În relația cu țările din afara Uniunii Europene, exporturile au însumat 11,123 miliarde de euro, iar importurile 14,276 miliarde de euro. Comerțul extra-UE a reprezentat 27,6% din exporturile României și 26,5% din importuri.

Datele indică o dependență puternică a economiei românești de evoluțiile din Uniunea Europeană, în special de cererea industrială și de consum din marile economii occidentale.

Ce înseamnă reducerea deficitului pentru economia României

Scăderea deficitului comercial este o evoluție pozitivă deoarece reduce presiunea exercitată de comerțul exterior asupra deficitului de cont curent și asupra necesarului de finanțare externă al României.

Atunci când o țară importă mai mult decât exportă, diferența trebuie finanțată prin investiții străine, împrumuturi externe, fonduri europene sau alte intrări de capital. Un deficit comercial mai mic înseamnă că economia are nevoie de mai puține resurse externe pentru a acoperi diferența dintre bunurile cumpărate și cele vândute.

Evoluția poate reprezenta, de asemenea, un sprijin pentru stabilitatea cursului de schimb. Importurile presupun o cerere ridicată de valută pentru plata bunurilor cumpărate din străinătate, în timp ce exporturile aduc valută în economie. O creștere mai rapidă a exporturilor poate contribui la reducerea dezechilibrului dintre cererea și oferta de valută.

Totuși, dimensiunea deficitului rămâne ridicată. La un nivel de peste 13,5 miliarde de euro în doar cinci luni, România continuă să importe considerabil mai mult decât exportă.

Pentru o reducere durabilă a deficitului ar fi necesară nu doar temperarea importurilor, ci mai ales dezvoltarea producției interne, creșterea valorii adăugate a bunurilor exportate și reducerea dependenței de importuri pentru produse alimentare, energie, bunuri de consum și componente industriale.

Reducerea importurilor nu este întotdeauna o veste bună

Avansul de numai 0,1% al importurilor poate avea mai multe explicații. Pe de o parte, poate reflecta o substituire a unor produse importate cu producție internă, ceea ce ar fi favorabil economiei.

Pe de altă parte, stagnarea importurilor poate indica și o cerere internă mai slabă, o reducere a consumului sau o diminuare a investițiilor companiilor. O parte dintre importuri este formată din utilaje, echipamente și materii prime utilizate ulterior în producție.

Din acest motiv, îmbunătățirea balanței comerciale trebuie analizată împreună cu evoluția consumului, producției industriale și investițiilor. O reducere a deficitului bazată pe exporturi mai puternice este mai sănătoasă decât una determinată exclusiv de scăderea cererii interne.

Cum se calculează balanța comercială

Potrivit INS, soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează ca diferență între valoarea exporturilor FOB și valoarea importurilor CIF.

Prețul FOB, „Free on Board” sau „Liber la bord”, reprezintă valoarea bunului la frontiera țării exportatoare. Acesta include prețul produsului, cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare și taxele necesare pentru încărcarea bunului.

Prețul CIF, „Cost, Insurance, Freight” sau „Cost, Asigurare, Navlu”, reprezintă valoarea bunului la frontiera țării importatoare și include, pe lângă elementele din prețul FOB, costurile asigurării și transportului internațional.