Parteneriate public-private, soluția pentru autostrăzile blocate

Ministrul a admis că autostrada Comarnic–Brașov rămâne una dintre cele mai dureroase probleme ale infrastructurii românești. „Este o rană deschisă. Peste patru milioane de oameni folosesc această rută, în special în weekend, și stau ore întregi în trafic. Proiectul are circa 60 de kilometri și se pretează perfect la un parteneriat public-privat”, a declarat Șerban.

Bogdan Chirieac a amintit că, de la primele încercări din 2008 și până la inițiativele eșuate din mandatele lui Ludovic Orban sau Victor Ponta, autostrada a rămas blocată între studii de fezabilitate și schimbări politice. „Am avut discuții cu investitori din Turcia și Italia, iar dacă legislația mai are nevoie de ajustări pentru a facilita parteneriatele public-private, le vom face imediat. România are nevoie de ele – pentru autostrăzi, căi ferate și alte investiții”, a spus ministrul, subliniind că PPP-ul reprezintă „viitorul infrastructurii românești”.

Taxa pentru camioane, din vara lui 2026

Un alt subiect abordat a fost introducerea taxei pentru transportul de marfă, o măsură asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Este un jalon obligatoriu. În Ungaria, taxa e de 36–40 de eurocenți pe kilometru, în Bulgaria de 19–20. În România vom porni de la 9 eurocenți/km pentru transportul greu pe autostrăzi. Pe drumurile județene va fi de aproximativ 30% din acest nivel”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă această măsură va împinge transportatorii către drumurile secundare, Șerban a respins ipoteza: „Timpul câștigat și consumul redus pe autostrăzi fac ca rutele rapide să rămână avantajoase. Se aplică aceeași logică în toate statele europene”.

Fonduri europene de miliarde, în pericol fără cofinanțare

Ciprian Șerban a detaliat și stadiul investițiilor în infrastructura feroviară, menționând că România are în lucru aproximativ 1.300 de kilometri de cale ferată, urmând ca până în 2050 rețeaua modernizată să ajungă la 3.500 de kilometri. Din totalul celor 10.700 km de cale ferată, doar 4.460 km sunt electrificați, iar modernizarea lor este esențială pentru creșterea vitezei și eficienței transportului.

Citește și: România accelerează la capitolul autostrăzi: Ciprian Şerban, anunţurile aşteptate de şoferi despre A0 şi A7

„Avem 2,4 miliarde de euro prin programele de modernizare și 1,9 miliarde prin PNRR. Dar pentru a atrage acești bani avem nevoie de o cofinanțare de doar 250 de milioane de euro din partea statului. Din păcate, până acum nu am găsit înțelegere la Ministerul Finanțelor. Fără această sumă, riscăm să pierdem întreaga finanțare europeană”, a avertizat Șerban.

Viteză dublă pe calea ferată și beneficii economice directe

Proiectele de modernizare ar urma să crească viteza trenurilor de călători la 160 km/h, iar a celor de marfă la 120 km/h, adică de peste două ori mai mult decât în prezent. „Odată cu aceste modernizări, o parte importantă a transportului greu se va muta de pe drumuri pe calea ferată. Asta înseamnă mai puțină uzură rutieră, mai puțină poluare și un consum mai mic de combustibil”, a explicat ministrul.

El a insistat că, în lipsa unei strategii de finanțare coerente, România riscă să piardă bani nerambursabili, dar și ritmul modernizării infrastructurii: „Guvernul trebuie să înțeleagă că 250 de milioane de euro de la buget ne pot aduce gratuit peste 2,4 miliarde de euro din fonduri europene. E o investiție care se întoarce de zece ori”.

Infrastructura, testul de maturitate pentru statul român

Ciprian Șerban a încheiat subliniind că România trebuie să privească infrastructura nu ca pe o cheltuială, ci ca pe un motor de dezvoltare: „Dacă nu schimbăm mentalitatea, dacă nu tratăm parteneriatele private ca soluții reale și nu folosim eficient fondurile europene, rămânem blocați în trecut. E momentul să punem pe primul loc investițiile care aduc mobilitate, locuri de muncă și competitivitate.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.