Primele de carieră didactică: bani doar din fonduri europene

Legea 191/2025 stabilește clar că primele acordate profesorilor și personalului din învățământ prin OUG 58/2023 sunt acoperite în totalitate din programe externe de finanțare. Astfel, costurile nu sunt trecute în sarcina bugetului de stat, într-o perioadă în care România încearcă să reducă deficitul și să nu amplifice cheltuielile permanente cu salariile bugetare.

Aceste prime reprezintă un instrument introdus de Guvern în 2023 pentru a compensa parțial nivelul scăzut al veniturilor din educație și pentru a oferi stimulente în contextul penuriei de personal calificat.

Citește și: Gradul didactic I și indemnizația de doctor: ce a decis Curtea Constituțională

De ce contează sursa banilor: presiune mai mică pe buget, absorbție mai mare de fonduri

Mecanismul prin care primele sunt suportate din fonduri nerambursabile este esențial pentru:

• evitarea creșterii deficitului bugetar, deja sub presiune;

• asigurarea continuității schemelor de sprijin, fără riscul unor tăieri la rectificare;

• creșterea absorbției fondurilor europene, multe dintre ele fiind dedicate modernizării sistemului educațional;

• respectarea angajamentelor din PNRR privind îmbunătățirea resurselor pentru profesori.

În lipsa acestei soluții, orice majorare sau bonus acordat personalului din învățământ ar fi pus presiune suplimentară pe bugetul național, în condițiile în care salariile din educație reprezintă deja una dintre cele mai mari componente ale cheltuielilor publice.

Discuția de fond: este sustenabilă finanțarea externă a salariilor din Educație?

Deși soluția actuală reduce presiunea pe buget, ea ridică și întrebări privind sustenabilitatea pe termen lung. Fondurile externe nerambursabile, inclusiv cele din PNRR, sunt finite și strict condiționate.

Astfel, experții atrag atenția că bonusurile plătite exclusiv din bani europeni:

• nu pot fi transformate în drepturi salariale permanente;

• depind de proiecte și programe cu termen limitat;

• pot dispărea odată cu încheierea finanțărilor, dacă statul nu intervine ulterior cu bani proprii.

Totodată, recurgerea la fonduri externe pentru costuri recurente poate masca probleme structurale privind finanțarea sistemului de educație, în special în ceea ce privește grila salarială și atractivitatea profesiei.

Context mai larg: salariile profesorilor, încă insuficiente

Deși primele și creșterile salariale din ultimii doi ani au adus o îmbunătățire vizibilă, România rămâne în urma altor state europene:

• salariul mediu al unui profesor rămâne sub media europeană,

• deficitul de personal didactic calificat se adâncește,

• tinerii absolvenți continuă să evite cariera didactică.

Primele finanțate din fonduri externe nu rezolvă aceste probleme structurale, dar pot atenua temporar presiunea și pot ajuta la stabilizarea resursei umane din sistem.

Ministerul Educației și Ministerul Fondurilor Europene trebuie să asigure continuitatea programelor din care sunt finanțate primele. În paralel, guvernul va trebui să decidă dacă, după epuizarea fondurilor externe, aceste beneficii vor deveni cheltuieli permanente ale bugetului de stat — o decizie care ar necesita modificarea legii salarizării și recalibrarea politicii

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.