Consumul a scăzut dramatic în România. Ce relevă datele INS
11 Martie 2026
Risipa alimentară a atins un nivel îngrijorător în UE şi în ţara noastră.
Uniunea Europeană aruncă până la 10% din alimentele produse, iar România contribuie la această risipă cu aproximativ 2,5 milioane de tone anual - echivalentul a circa 150 de kilograme pe persoană - motiv pentru care reducerea risipei alimentare până la jumătate până în 2030, pe tot lanţul, de la ferme până la consumatori, nu mai este doar o obligaţie europeană, ci şi o responsabilitate comună pentru sănătatea publică, siguranţa alimentară şi protejarea resurselor Planetei.
"Risipa alimentară este o problemă a societăţii noastre care preocupă întreaga Uniune Europeană (UE) şi poate ajunge la aproximativ 10% din alimentele puse la dispoziţia consumatorilor. UE s-a angajat să reducă la jumătate risipa alimentară mondială până în 2030, atât la nivelul comerţului cu amănuntul şi al consumatorilor, cât şi pe parcursul lanţurilor de producţie şi aprovizionare cu alimente. În aceste condiţii, reducerea risipei nu este doar o obligaţie impusă de noile norme europene, ci şi o responsabilitate comună faţă de sănătatea publică şi siguranţa alimentară. Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) va sprijini operatorii economici să faciliteze donarea alimentelor sigure pentru consum, astfel încât produsele care pot ajunge pe mesele oamenilor să nu fie irosite", a declarat pentru Agerpres preşedintele ANSVSA, Alexandru Bociu.
Legislaţia, modificată din 2024
Potrivit sursei citate, în România se acordă o atenţie deosebită atât acţiunilor de conştientizare, cât şi măsurilor legislative. Începând cu 2024, a fost adoptată o legislaţie care obligă toţi operatorii din sectorul alimentar să ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare, inclusiv: conştientizarea angajaţilor şi a consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preţ redus, redistribuirea prin donaţii, utilizarea sistemelor inteligente de gestiune a stocurilor şi producţiei, precum şi adaptarea proceselor tehnologice pentru a reduce pierderile.
În paralel, instituţiile implicate - în special Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) şi ANSVSA - trebuie să desfăşoare campanii de informare şi educare a consumatorilor şi operatorilor, pentru a sublinia importanţa reducerii risipei alimentare.
"Gospodăriile generează mai mult de jumătate din risipa alimentară din UE, urmate de restaurante, unităţi de alimentaţie publică şi de punctele de vânzare cu amănuntul, cum ar fi supermarketurile şi magazinele alimentare. Restul reprezintă risipa din timpul producţiei şi al fabricării. Unele studii relevă că principala cauză a risipei în alimentaţia publică este dimensionarea necorespunzătoare a porţiilor oferite clienţilor, care nu ajung să consume toată mâncarea oferită. Alte cauze sunt: resturile rezultate prin pregătirea meniurilor, disfuncţionalităţi în aprovizionare sau excesul de mâncare pregătită, care trebuie aruncată la sfârşitul zilei. Tocmai în acest sens, noua legislaţie obligă operatorii din HORECA să permită clienţilor să ia acasă alimentele pe care nu le-au consumat, fără costuri suplimentare şi în condiţii corespunzătoare de ambalare", a precizat preşedintele ANSVSA.
Nu în ultimul rând, Bociu a subliniat că toţi cei implicaţi au un rol în prevenirea şi reducerea risipei alimentare. "Vorbim aici despre fermieri, producătorii de alimente, comercianţii cu amănuntul, lucrătorii din sectorul HORECA şi de noi toţi, în calitate de consumatori", a adăugat el.
Ministerul Agriculturii menţionează că, potrivit estimărilor, se aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente (circa 150 kg/persoană), însă MADR nu are atribuţii de a măsura sau raporta direct aceste cantităţi, ci doar de a sprijini prevenirea risipei, şi de aceea nu deţine date oficiale proprii despre nivelul deşeurilor alimentare.
