Programul „Masă sănătoasă” 2026: reguli, finanțare și beneficiari

scoala_70581700
Copii la școală
Guvernul a aprobat Hotărârea privind instituirea Programului național „Masă sănătoasă” în anul 2026, un program care va funcționa începând cu 8 ianuarie 2026 și care vizează acordarea zilnică, gratuită, a unei mese calde sau a unui pachet alimentar pentru preșcolarii și elevii din învățământul preuniversitar. Documentul stabilește atât cadrul general al programului, cât și regulile stricte privind finanțarea, conținutul alimentelor, procedurile de achiziție și controlul sanitar-veterinar.

Masă caldă sau pachet alimentar, în limita a 16,5 lei pe zi

Potrivit hotărârii de guvern, fiecare beneficiar va primi zilnic un suport alimentar în limita valorii de 16,5 lei, TVA inclus. Suma acoperă atât costul alimentelor, cât și cheltuielile de preparare și transport. Programul se aplică exclusiv pe durata cursurilor școlare și nu funcționează în vacanțe sau în zilele nelucrătoare stabilite prin lege.

Masa caldă poate fi preparată fie în cantinele școlare, acolo unde acestea există și sunt autorizate, fie în regim de catering. În unitățile în care masa caldă nu poate fi asigurată, elevii vor primi pachete alimentare, distribuite și păstrate în condiții stricte de igienă și siguranță alimentară.

Citește și: Bani gratis pentru educație, lăsați nefolosiți de mii de români. Avertisment transmis de MIPE

Cine intră în program și cum sunt alese școlile

Selecția unităților de învățământ incluse în Programul „Masă sănătoasă” este realizată de inspectoratele școlare județene și de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, pe baza unor criterii aprobate prin ordin al ministrului educației. Accentul cade pe școlile din zone defavorizate, unde riscul de abandon școlar este ridicat și unde condițiile socio-economice limitează accesul copiilor la o alimentație adecvată.

Pentru anul școlar 2025–2026, programul va continua în unitățile deja incluse în 2025, urmând ca lista să poată fi extinsă în funcție de bugetul alocat și de evaluările de impact realizate de Ministerul Educației și Cercetării.

Reguli stricte pentru ce ajunge în farfuria copiilor

Anexele hotărârii introduc norme minime obligatorii pentru pregătirea meselor, cu interdicții clare privind folosirea aditivilor, a prăjelilor sau a anumitor combinații alimentare considerate nepotrivite pentru copii. De exemplu, ceapa nu poate fi prăjită, ouăle nu pot fi servite fierte nesecționate, iar maioneza și cremele cu ouă sau frișcă sunt complet interzise în meniurile școlare.

Mâncarea trebuie gătită în ziua servirii, iar școlile au obligația de a păstra probe alimentare timp de 48 de ore, pentru eventuale controale. Pentru elevii cu alergii, intoleranțe alimentare sau restricții religioase, unitățile de învățământ sunt obligate să asigure un regim adaptat, pe baza documentelor medicale sau a unei declarații pe propria răspundere.

Cum se fac achizițiile și cine plătește

Procedurile de achiziție publică pentru masa caldă sau pachetele alimentare sunt organizate de autoritățile locale, conform legislației în vigoare. Caietele de sarcini trebuie să includă defalcarea costurilor pe porție, separat pentru materie primă, preparare și transport, tocmai pentru a permite un control mai strict al cheltuielilor și al calității serviciilor.

Finanțarea programului este asigurată de la bugetul de stat, prin sume defalcate către bugetele locale, însă autoritățile locale pot suplimenta fondurile din venituri proprii dacă decid să acorde o valoare zilnică mai mare sau dacă numărul beneficiarilor crește pe parcursul anului.

Nota de fundamentare arată că Programul „Masă sănătoasă” este considerat un instrument-cheie în reducerea abandonului școlar și a excluziunii sociale. Datele prezentate de Ministerul Educației indică o creștere a frecvenței școlare și o scădere a abandonului în județele unde programul a fost implementat în anii anteriori, ceea ce a justificat extinderea și continuarea lui și în 2026.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele
x close