PNRR, adevărata urgență

Nucleul ordonanței îl reprezintă accelerarea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități, în condițiile în care România riscă să rateze Ținta 383 din PNRR, care prevede reducerea substanțială a numărului de persoane aflate în centre rezidențiale până la 30 iunie 2026. Guvernul admite implicit, prin textul OUG, că ritmul actual este prea lent, iar lipsa locuințelor în comunitate, a personalului specializat și a finanțării adecvate pune în pericol accesarea fondurilor europene.

Pentru a „debloca” situația, ordonanța introduce beneficiul de locuire pentru persoanele care părăsesc centrele, în cuantum de până la un salariu minim brut pe lună, precum și un beneficiu de tranziție, de până la două salarii minime, destinat cheltuielilor inițiale de mutare și adaptare. În paralel, statul continuă să finanțeze centrele rezidențiale timp de până la 24 de luni după mutarea beneficiarilor, o soluție de compromis menită să evite blocajele administrative, dar care ridică semne de întrebare privind eficiența cheltuirii banilor publici.

Corecții legislative mascate în „urgență”

Dincolo de PNRR, OUG corectează mai multe probleme legislative apărute recent. Un exemplu relevant este cel al articolelor pirotehnice, unde o formulare deficitară dintr-o lege anterioară ajunsese să interzică, din greșeală, anumite mijloace tehnice de stingere a incendiilor. Ordonanța le scoate explicit din regimul explozivilor, o reparație necesară, dar care ridică întrebarea firească: de ce astfel de erori ajung să fie remediate doar prin OUG-uri de urgență?

Tot în registrul corecțiilor intră și modificările terminologice din Legea handicapului, unde „limbajul mimico-gestual” este înlocuit cu „limba semnelor române”, aliniere cerută de ani de zile de organizațiile de profil, dar aplicată abia acum, în pachet cu alte urgențe fără legătură directă.

Excepții de la austeritate: mașini mai scumpe pentru stat

Într-un contrast evident cu discursul despre disciplină bugetară, ordonanța introduce posibilitatea ca Guvernul să aprobe, prin memorandum, achiziția de autoturisme peste 23.000 de euro sau cu cilindree mai mare de 1.600 cm³ pentru instituțiile publice. Măsura creează o portiță clară de ocolire a regulilor de austeritate, justificată vag prin „nevoi obiective”, fără criterii clare sau limite transparente.

Monitorizarea electronică, încă în fază de experiment

OUG prelungește până la 31 decembrie 2026 faza pilot a sistemului de monitorizare electronică cu brățări, invocând probleme tehnice și logistice. Practic, după ani de implementare fragmentată, statul recunoaște că sistemul nu este pregătit pentru extindere la nivel național, deși legislația a fost adoptată cu mult timp în urmă.

Energie termică și protecția consumatorilor vulnerabili

În domeniul energiei, ordonanța suspendă până la finalul lui 2026 amenzile legate de repartitoarele de costuri la încălzire, motivând că aplicarea lor ar genera inechități pentru consumatorii vulnerabili. Este o decizie cu impact social, dar care amână, din nou, rezolvarea unei probleme structurale legate de contorizare și eficiență energetică.

MAE, bani păstrați din chirii

Ministerul Afacerilor Externe primește dreptul de a păstra 50% din chiriile încasate pentru imobilele statului din străinătate, fonduri care pot fi folosite pentru reparații și cheltuieli curente. Deși măsura este justificată prin nevoia de flexibilitate, ea ridică problema controlului și a transparenței în gestionarea acestor venituri.

Cultură, sport și media publică

OUG introduce un timbru de 1% din valoarea biletelor pentru toate evenimentele sportive, în beneficiul Crucii Roșii, și stabilește că salariile angajaților din TVR și Radio România nu vor fi indexate cu inflația în 2026. În cazul media publice, mesajul este clar: ajustarea bugetară se face prin înghețarea veniturilor, nu prin reforme structurale.

O ordonanță care spune mai mult decât pare

Dincolo de lista lungă de măsuri, ordonanța transmite un mesaj limpede: Guvernul aleargă contra cronometru, iar OUG-ul a devenit instrumentul preferat pentru a rezolva simultan probleme foarte diferite, fără dezbatere parlamentară reală. Sub pretextul urgenței, sunt salvate jaloane PNRR, sunt reparate legi prost scrise și sunt introduse excepții convenabile de la reguli incomode.

Este o ordonanță care nu reformează, ci peticește, și care confirmă că, în lipsa unei planificări coerente, statul român continuă să guverneze „din avarie”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.