Românii renunță la vacanțe? Datele INS arată o scădere puternică a turismului

Turismul din România a intrat pe scădere în martie 2026, după ce numărul sosirilor și al înnoptărilor în structurile de cazare a coborât semnificativ comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Datele arată o schimbare importantă în structura pieței: turismul intern începe să slăbească, în timp ce segmentul turiștilor străini continuă să crească moderat. Tendința poate semnala atât presiunea economică resimțită de populație, cât și o repoziționare lentă a României pe piața regională a turismului.

Scădere puternică a înnoptărilor

Potrivit INS, în luna martie 2026 au fost înregistrate 779.100 de sosiri în structurile de cazare turistică, în scădere cu 6,3% față de martie 2025. Numărul înnoptărilor a scăzut și mai puternic, cu 8,6%, până la 1,43 milioane.

Scăderea mai accentuată a înnoptărilor decât a sosirilor arată că turiștii stau mai puțin în vacanțe sau că aleg city-break-uri și deplasări mai scurte, un fenomen care apare de regulă în perioadele în care populația începe să reducă cheltuielile discreționare.

Principala problemă vine din turismul intern. Numărul turiștilor români a scăzut cu 8,2% la sosiri și cu aproape 11% la înnoptări.

În schimb, turiștii străini au avut o evoluție ușor pozitivă la sosiri, cu o creștere de 1,1%, deși numărul înnoptărilor acestora a rămas aproape stagnant.

Citește și: Vouchere de vacanţă 2026. Discuţii la Ministerul Economiei

Bucureștiul domină turismul

INS arată că cea mai mare parte a turiștilor continuă să se concentreze în București și în orașele reședință de județ. Aproape jumătate dintre turiștii români și peste 82% dintre turiștii străini s-au cazat în aceste zone urbane.

Datele confirmă că România rămâne dependentă în special de turismul de business, de tranzit și de city-break-uri, în timp ce zonele turistice clasice - litoral, balnear sau Delta Dunării - au ponderi reduse în extrasezon.

Stațiunile montane au atras aproximativ 19% dintre turiștii români și doar 5,4% dintre turiștii străini. Litoralul aproape că nu contează în martie, cu sub 2% din sosiri.

Un semnal important: turiștii străini cresc, românii reduc cheltuielile

Pe primul trimestru din 2026, tendința este și mai clară. Numărul total al sosirilor turistice a scăzut cu 5,8%, iar înnoptările cu 6,7%.

Turismul românesc pierde însă aproape exclusiv din cauza turiștilor români. În primele trei luni ale anului:

sosirile turiștilor români au scăzut cu 8,1%;
înnoptările au coborât cu 9,3%.

În paralel, turiștii străini au crescut cu 5% la sosiri și cu 3,6% la înnoptări.

Această diferență este probabil cel mai important semnal din raportul INS. Ea sugerează că:

românii devin mai atenți la cheltuieli;

vacanțele interne sunt afectate de inflație și costurile ridicate;

segmentul corporate și turismul internațional rezistă mai bine decât consumul intern.

Gradul de ocupare scade

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a coborât la 19,4% în martie și la 20,8% pe primul trimestru, ambele valori fiind mai mici decât în 2025.

Acest indicator este esențial pentru industrie deoarece arată cât de eficient sunt folosite hotelurile și pensiunile. O scădere a gradului de ocupare înseamnă presiune mai mare pe profitabilitatea operatorilor din turism, mai ales într-un context în care costurile cu energia, salariile și finanțarea rămân ridicate.

București, Brașov și Prahova conduc clasamentul

Cele mai multe sosiri turistice au fost înregistrate în București, cu 413.400 de persoane, urmat de Brașov și Prahova.

La turiștii străini, cei mai mulți au venit din Italia, Germania și Regatul Unit.

Concluzia: turismul românesc încetinește și devine tot mai dependent de străini

Datele INS conturează o imagine mixtă pentru turismul românesc. Pe de o parte, România continuă să atragă treptat mai mulți turiști străini, mai ales europeni. Pe de altă parte, piața internă, care reprezintă baza industriei, începe să dea semne clare de slăbiciune.

Scăderea turiștilor români și reducerea duratei sejururilor indică faptul că populația începe să își limiteze cheltuielile pentru vacanțe, pe fondul costurilor ridicate și al incertitudinilor economice.

În același timp, dependența puternică de București și de turismul urban arată că România încă nu reușește să transforme suficient zonele turistice clasice într-un motor stabil de creștere pe tot parcursul anului.