Nazare avertizează: legea salarizării riscă să repete greșeala pensiilor. România are spațiu limitat pentru creșteri salariale
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis un avertisment ferm privind viitoarea lege a salarizării, subliniind că România nu își permite să repete erorile făcute în cazul legii pensiilor. Oficialul a indicat, în același timp, că spațiul bugetar pentru eventuale majorări salariale este limitat și se situează într-un interval estimativ de 5-10 miliarde de lei.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 4 mai 2026.
Nazare a explicat că reforma salarizării este una esențială, dar trebuie construită pe baze sustenabile, pentru a nu genera dezechilibre majore în finanțele publice. Ministrul a făcut o paralelă directă cu legea pensiilor adoptată anterior, despre care spune că a fost construită pe creșteri nesustenabile: a subliniat că România nu trebuie să repete situația în care au fost adoptate majorări care nu puteau fi suportate de buget și care au dus ulterior la creșterea deficitului .
Mesajul este unul clar pentru perioada următoare: orice decizie privind salariile din sectorul public trebuie corelată strict cu capacitatea reală de finanțare a statului.
În ceea ce privește marja de manevră, ministrul a indicat că nivelul finanțării disponibile pentru creșteri salariale este restrâns și se află încă în analiză împreună cu Ministerul Muncii.
Nazare a evitat să ofere o cifră exactă, dar a admis că discuțiile se poartă într-un interval de aproximativ 5-10 miliarde de lei, sumă care trebuie calibrată atent pentru a nu crea riscuri bugetare .
Această limitare vine în contextul în care România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală și să transmită semnale de stabilitate către investitori și agențiile de rating.
Un element esențial în calculele Guvernului este faptul că, începând cu 2027, România nu va mai beneficia de granturile din PNRR, ceea ce va reduce semnificativ volumul de finanțare disponibil.
Nazare a atras atenția că bugetul pentru acel an va fi mult mai dificil de construit, iar orice creștere salarială decisă acum trebuie să fie sustenabilă pe termen mediu, nu doar pe termen scurt.
În paralel, ținta de deficit trebuie redusă spre aproximativ 5,1% din PIB în 2027, ceea ce limitează suplimentar spațiul de cheltuieli.
Ministrul a subliniat că deciziile privind salarizarea nu sunt doar o problemă socială, ci și una de credibilitate economică. Orice măsură care ar putea pune presiune pe deficit sau ar transmite semnale de lipsă de disciplină fiscală poate avea efecte directe asupra costurilor de finanțare ale statului.
În acest context, Guvernul încearcă să evite un scenariu în care creșterile salariale să ducă la dezechilibre similare celor generate în trecut de politici considerate nesustenabile.
