Furtunile produc pagube tot mai mari în România, iar efectele fenomenelor meteorologice extreme încep să fie resimțite direct de proprietarii de locuințe, de companii și de întreaga economie. Numărul locuințelor asigurate afectate de furtuni a crescut puternic, iar valoarea despăgubirilor a ajuns să fie de peste patru ori mai mare decât în intervalul anterior analizat.
Datele au fost prezentate de Alina Bărbulescu, coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), la conferința „Schimbările climatice și impactul în economie”, organizată de DC Media Group.
O analiză realizată de UNSAR arată că, în perioada 2014–2018, aproximativ 12.000 de locuințe asigurate au fost afectate de furtuni. Despăgubirile necesare pentru repararea locuințelor și înlocuirea bunurilor avariate s-au ridicat la aproximativ 30 de milioane de lei.
În intervalul 2019–2024, numărul locuințelor asigurate care au suferit pagube în urma furtunilor a ajuns la aproximativ 26.000, iar despăgubirile achitate au urcat la 130 de milioane de lei.
Compararea sumelor totale trebuie făcută ținând cont că primul interval cuprinde cinci ani, iar al doilea șase ani. Chiar și așa, datele indică o accelerare clară: media anuală a despăgubirilor a crescut de la aproximativ șase milioane de lei la peste 21 de milioane de lei.
„Dacă ne uităm la perioada 2014–2018 și ne raportăm strict la locuințele asigurate, au fost 12.000 de locuințe afectate de riscul de furtună. Valoarea despăgubirilor necesare reparării acestor locuințe și bunuri a fost de 30 de milioane de lei”, a declarat Alina Bărbulescu.
„Dacă ne uităm la perioada 2019–2024, cifrele arată îngrijorător. Vorbim deja despre 26.000 de locuințe asigurate și afectate de furtună, iar valoarea despăgubirilor achitate a fost de 130 de milioane de lei”, a adăugat reprezentanta UNSAR.
Efectele unei furtuni puternice nu se opresc la costurile suportate de proprietarii locuințelor. Fenomenele meteorologice extreme pot avaria infrastructura, întrerupe activitatea companiilor și produce blocaje care se transmit în lanț către furnizori, clienți și comunitățile locale.
„Atunci când se întâmplă o furtună, vorbim despre infrastructură afectată, despre locuințe, bunuri și companii. Efectele se duc mai departe în lanț și afectează întregul sistem economic și chiar social”, a avertizat Alina Bărbulescu.
Potrivit acesteia, măsurile de prevenție trebuie dublate de instrumente de protecție financiară. Chiar dacă proprietarii sau companiile își reduc expunerea, pagubele produse de un eveniment extrem pot depăși rapid resursele financiare pe care le au la dispoziție.
„Fiecare persoană și fiecare antreprenor ar trebui să se gândească la modul în care își poate limita expunerea la riscuri. Dar, deși am luat toate măsurile de prevenție, trebuie să avem și un partener care să ne ofere sprijin financiar dacă se întâmplă un eveniment nedorit”, a explicat reprezentanta UNSAR.
