Companiile europene ar putea primi un „portofel digital” recunoscut în toate statele Uniunii Europene, în care să păstreze documente oficiale, autorizații și acreditări și prin care să comunice cu instituțiile publice. Proiectul, care promite să reducă birocrația și costurile administrative, a trecut joi de Comisia pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European.
Potrivit Comisiei Europene, folosirea pe scară largă a noilor European Business Wallets ar putea genera pentru companii economii de până la 150 de miliarde de euro în fiecare an.
Eurodeputații din Comisia ITRE și-au adoptat poziția asupra proiectului cu 64 de voturi pentru, șapte împotrivă și patru abțineri. Separat, deschiderea negocierilor cu Consiliul UE a fost susținută cu 65 de voturi pentru, nouă împotrivă și o abținere.
Proiectul nu este încă lege. Decizia privind începerea negocierilor va fi notificată plenului Parlamentului European, după care forma finală a regulamentului va trebui negociată cu reprezentanții statelor membre.
European Business Wallet este conceput ca o servietă digitală securizată, prin intermediul căreia o companie își va putea păstra, administra și transmite documentele și acreditările oficiale.
Instrumentul ar urma să permită firmelor:
În prezent, firmele care desfășoară activități în mai multe țări se confruntă cu sisteme naționale diferite, platforme care nu comunică între ele și proceduri care necesită încă documente pe hârtie sau transmiterea repetată a acelorași informații.
Noul portofel ar trebui să înlocuiască o parte a acestor proceduri cu un instrument unic, securizat și recunoscut juridic în întreaga Uniune Europeană, potrivit comunicatului Parlamentului European.
Utilizarea portofelului digital va fi voluntară pentru firme și pentru ceilalți operatori economici. Companiile nu vor fi, așadar, obligate să adopte sistemul.
Instituțiile publice din statele membre vor trebui însă să poată accepta aceste portofele pentru identificare, autentificare, semnarea sau sigilarea documentelor, transmiterea actelor și schimbul de notificări în cadrul procedurilor administrative și de raportare.
Pentru o firmă din România, instrumentul ar putea deveni util atât în relația cu autoritățile române, cât și atunci când participă la proceduri, solicită autorizații sau își desfășoară activitatea în alt stat al Uniunii.
Eurodeputații au cerut ca sistemul să fie accesibil și întreprinderilor mici, iar serviciile oferite să fie ușor de utilizat și disponibile în condiții transparente, echitabile, rezonabile și nediscriminatorii.
Una dintre cele mai dure condiții introduse de eurodeputați privește suveranitatea digitală. Furnizorii portofelelor nu ar trebui să poată fi controlați, direct sau indirect, de entități ori guverne din afara Uniunii Europene.
Restricția ar urma să fie aplicată și furnizorilor serviciilor electronice calificate de livrare înregistrată – echivalentul digital al scrisorii recomandate –, precum și companiilor care oferă serviciile de cloud în care vor fi găzduite datele portofelelor.
Aceste firme ar trebui să fie stabilite în Uniunea Europeană, iar datele să fie stocate, procesate și transferate exclusiv pe teritoriul UE.
Eurodeputații au introdus și prevederi menite să împiedice ocolirea restricțiilor prin structuri corporative complicate sau prin aranjamente indirecte de proprietate și control.
În plus, datele generate prin folosirea portofelelor nu vor putea fi utilizate pentru antrenarea sau ajustarea sistemelor de inteligență artificială operate de entități din țări terțe.
„Portofelele europene pentru întreprinderi oferă o soluție digitală armonizată pentru companii și sectorul public, reducând costurile administrative și sporind încrederea publică în interacțiunile digitale printr-o identitate digitală unică”, a declarat raportorul Eero Heinäluoma.
Eurodeputații au cerut și un calendar mai realist pentru adaptarea instituțiilor publice la viitoarele specificații tehnice.
Statele membre ar urma să fie obligate să ofere sprijin autorităților publice mai mici, inclusiv primăriilor și instituțiilor locale. Parlamentarii avertizează că introducerea noului sistem nu trebuie să adâncească diferența dintre administrațiile centrale, care dispun de bani și personal specializat, și instituțiile locale cu resurse limitate.
Parlamentul solicită și o foaie de parcurs pentru implementare, care să stabilească etapele principale, domeniile prioritare și modul în care portofelele vor comunica cu sistemele digitale deja existente la nivel național și european.
Doar 56% dintre serviciile publice sunt accesibile digital din alt stat
Datele europene arată că 88% dintre serviciile publice pot fi accesate online de utilizatorii din propria țară. În cazul persoanelor și companiilor din alte state membre, procentul scade însă la numai 56%.
Lipsa interoperabilității rămâne unul dintre principalele obstacole în calea serviciilor publice digitale transfrontaliere.
Operatorii economici estimează că aproximativ 20% din timpul de lucru al personalului este consumat de activități legate de conformare. Potrivit Băncii Europene de Investiții, respectarea cerințelor de reglementare consumă aproximativ 1,8% din cifra de afaceri a companiilor, iar în cazul firmelor mici povara poate ajunge la 2,5%.
Economiile de 150 de miliarde de euro prezentate de Comisia Europeană reprezintă însă o estimare condiționată de adoptarea pe scară largă a portofelelor, nu o reducere garantată și imediată a costurilor.
