Uniunea Europeană încearcă miercuri, 22 iulie, să ajungă la un acord asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, o rundă de măsuri care lovește în primul rând sectorul bancar, sistemele alternative de plată și veniturile obținute de Moscova din energie.
Ambasadorii statelor membre se reunesc la Bruxelles pentru a negocia un compromis cu Grecia, principalul obstacol în calea aprobării pachetului. Atena cere relaxarea restricțiilor pregătite pentru transportul gazului natural lichefiat rusesc, susținând că măsurile ar afecta companiile europene de transport maritim fără să reducă semnificativ veniturile Rusiei.
Proiectul analizat de statele UE cuprinde aproximativ 215 persoane și entități, printre care 94 de instituții financiare. Aproape 90 dintre acestea sunt bănci rusești.
Dacă pachetul va fi adoptat în forma negociată, numărul total al băncilor rusești aflate sub sancțiuni europene va depăși 100. Acestea ar reprezenta mai mult de jumătate dintre cele 213 instituții de credit din Rusia care mai au conexiuni internaționale, potrivit datelor citate de Reuters.
Ținta nu o mai reprezintă doar marile bănci rusești. Cele mai importante instituții financiare ale Moscovei au fost deconectate de la sistemul SWIFT încă din 2022, însă companiile rusești au continuat să deruleze plăți și operațiuni comerciale prin bănci mai mici, instituții regionale și rețele de criptomonede.
Noul pachet încearcă să închidă tocmai aceste rute alternative. Includerea băncilor regionale pe lista sancțiunilor ar trebui să descurajeze inclusiv instituțiile și companiile din state terțe să mai lucreze cu acestea, de teama pierderii accesului la piața și la sistemul financiar european.
Un raport al unui serviciu european de informații, consultat de Reuters, avertiza în iunie că sistemul bancar rusesc riscă o criză „explozivă”, iar sancțiuni suplimentare asupra băncilor ar putea declanșa un șoc economic. Autoritățile de la Moscova au respins însă avertismentele privind o posibilă criză financiară.
O altă miză importantă este plafonul aplicat petrolului rusesc transportat pe mare. Comisia Europeană propune ca nivelul actual, de 44,10 dolari pe baril, să fie înghețat timp de șase luni.
Mecanismul fusese modificat pentru ca plafonul să urmărească evoluția prețurilor internaționale. Creșterea cotațiilor provocată de războiul din Iran ar fi putut conduce însă la o majorare automată a plafonului, oferind Rusiei încasări suplimentare din exporturile de petrol.
Statele UE au decis să mențină temporar plafonul la 44,10 dolari până la 23 iulie, pentru a avea timp să ajungă la un acord asupra noului pachet. Propunerea negociată miercuri ar bloca această valoare pentru următoarele șase luni.
Plafonul nu reprezintă o interdicție totală asupra petrolului rusesc. Companiile europene pot presta anumite servicii de transport, asigurare și finanțare pentru livrările către state terțe numai dacă petrolul este cumpărat la un preț egal sau mai mic decât limita stabilită de UE.
Grecia se opune unei restricții care ar limita transportarea sau transferarea gazului natural lichefiat rusesc către state din afara Uniunii Europene.
Guvernul de la Atena susține că interdicția nu ar reduce veniturile Rusiei, deoarece transporturile ar fi preluate de companii din China, Japonia, Statele Unite sau alte state din afara UE. Rezultatul ar fi, în opinia oficialilor greci, pierderea cotei de piață a transportatorilor europeni.
Miza este importantă pentru Grecia, care domină piața europeană a navelor transportatoare de LNG și se numără printre cei mai mari operatori mondiali din acest sector.
Disputa arată dificultatea tot mai mare a Uniunii de a adopta noi sancțiuni fără să afecteze industriile unor state membre. Liderii europeni au cerut încă din luna iunie adoptarea rapidă a celui de-al 21-lea pachet, insistând asupra reducerii veniturilor energetice ale Rusiei, sancționării „flotei din umbră” și intensificării presiunii asupra sectorului bancar.
Pentru instituțiile financiare din România, extinderea listelor de sancțiuni înseamnă actualizarea rapidă a sistemelor prin care sunt verificați clienții, beneficiarii reali și participanții la tranzacții.
Regulile aplicabile instituțiilor supravegheate de BNR cer existența unor proceduri interne pentru identificarea persoanelor și entităților sancționate, verificarea clienților noi și existenți, păstrarea evidențelor și raportarea operațiunilor relevante către autorități.
Și societățile de investiții, asigurătorii, administratorii de fonduri și entitățile din sistemul pensiilor private supravegheate de ASF trebuie să dețină mecanisme de identificare a beneficiarilor reali și de evaluare a riscului de eludare a sancțiunilor în funcție de client, tranzacție, produs financiar și canalul utilizat.
În practică, firmele românești care lucrează cu parteneri din afara UE vor trebui să verifice nu doar compania cu care semnează contractul, ci și banca prin care se face plata, acționarii și beneficiarii reali, intermediarii comerciali, firmele de transport și eventualele servicii de criptomonede implicate.
O plată aparent legală către o companie din Asia, Orientul Mijlociu sau Caucaz poate fi blocată dacă traseul banilor implică o bancă rusească sancționată sau o entitate controlată direct ori indirect de persoane aflate pe lista europeană.
Negocierile de miercuri nu garantează adoptarea pachetului. În lipsa unui compromis privind LNG-ul, Grecia poate continua să blocheze întregul set de măsuri, inclusiv sancțiunile asupra băncilor și înghețarea plafonului petrolului.
Presiunea este însă ridicată: actuala derogare care menține plafonul la 44,10 dolari pe baril expiră joi, 23 iulie. În lipsa unei decizii, mecanismul ar putea fi recalculat pe baza prețurilor mai mari ale petrolului, cu riscul ca Rusia să obțină încasări suplimentare exact în momentul în care UE încearcă să-i limiteze accesul la valută și finanțare.
