Europa se apropie de sezonul rece cu numai 727,64 TWh de gaze în depozite, echivalentul a 64,38% din capacitatea totală, arată datele Gas Infrastructure Europe pentru ziua gazieră de 29 august, analizate de DCBusiness.
România se află într-o poziție mai bună decât media europeană: depozitele sunt pline în proporție de 70,24%, cu 23,79 TWh înmagazinați. Totuși, țara noastră mai are nevoie de aproape 6,7 TWh pentru a ajunge la pragul de 90%.
Problema Europei este că actualul ritm al injecțiilor lasă foarte puțin spațiu pentru noi perturbări ale importurilor de gaze naturale lichefiate – LNG.
Capacitatea tehnică totală a depozitelor din Uniunea Europeană este de aproximativ 1.130,26 TWh. Pentru ca acestea să ajungă la 80%, ar trebui să conțină circa 904,21 TWh.
Prin urmare, din depozitele europene lipsesc încă aproximativ 176,57 TWh pentru atingerea pragului de 80%, considerat suficient de Comisia Europeană pentru securitatea aprovizionării în iarna 2026-2027.
În ziua raportată, în depozitele UE au intrat 3.359,67 GWh, iar 118,1 GWh au fost retrași. Creșterea netă a stocurilor a fost astfel de aproximativ 3,24 TWh într-o singură zi, echivalentul a 0,29 puncte procentuale din capacitate.
Dacă acest ritm s-ar menține fără întrerupere, pragul de 80% ar putea fi atins în aproximativ 54-55 de zile, adică în jurul datei de 23 octombrie.
Calculul este însă doar o extrapolare aritmetică, nu o prognoză. Injecțiile pot încetini odată cu scăderea temperaturilor, când începe și consumul curent din depozite.
Pentru umplerea depozitelor la 90%, UE mai are nevoie de aproximativ 289,59 TWh.
La ritmul net din 29 august, această cantitate ar putea fi introdusă în aproximativ 89 de zile, ceea ce ar duce Europa spre sfârșitul lunii noiembrie. Cu alte cuvinte, ținta ar putea fi atinsă doar la limită și numai dacă injecțiile actuale se mențin inclusiv în lunile de toamnă.
Pentru a ajunge la 90% până la 1 decembrie, UE ar trebui să păstreze o injecție netă medie de aproximativ 3,1 TWh pe zi. Ritmul raportat acum este de circa 3,24 TWh pe zi, ceea ce înseamnă o marjă de numai aproximativ 4%.
Regulamentul european păstrează formal ținta de 90%, care poate fi atinsă în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie. În condiții dificile de piață, statele pot aplica însă o abatere de până la zece puncte procentuale. Comisia Europeană a invitat deja țările să folosească această flexibilitate și să considere 80% drept țintă pentru actualul sezon de înmagazinare. Comisia Europeană a apreciat că acest nivel este suficient pentru iarna următoare.
România are în depozite 23,785 TWh, reprezentând 70,24% din capacitatea tehnică totală de 33,864 TWh.
Pentru atingerea pragului de 80%, mai trebuie înmagazinați aproximativ 3,31 TWh. La ritmul raportat pentru 29 august – 116,09 GWh pe zi și fără retrageri – acest nivel ar putea fi atins în aproximativ 28-29 de zile, spre sfârșitul lunii septembrie.
Pentru pragul de 90%, România mai are nevoie de 6,69 TWh. Dacă ritmul actual s-ar păstra, ținta ar putea fi atinsă în aproximativ 58 de zile, respectiv spre finalul lunii octombrie.
Stocurile existente reprezintă echivalentul a 21,77% din consumul de gaze luat în calcul de GIE, ușor peste nivelul de 20,68% înregistrat la nivelul întregii Uniuni Europene.
Cele mai mari vulnerabilități se găsesc în vestul Europei, inclusiv în țările care dispun de capacități foarte mari de depozitare:
Situația Germaniei este deosebit de importantă deoarece țara are cea mai mare capacitate de depozitare din UE – aproximativ 246,54 TWh. Numai Germania mai are nevoie de peste 93 TWh pentru a ajunge la 90%.
În schimb, Polonia și Portugalia au depășit deja pragul de 90%, cu grade de umplere de 92,26%, respectiv 91,91%. Italia, care deține unele dintre cele mai mari depozite europene, a ajuns la 82,42%.
Guvernul german a anunțat că injecțiile s-au accelerat după îmbunătățirea diferențelor de preț și reducerea concurenței din Asia pentru cargourile LNG. Germania urmărește însă o țintă proprie de numai 70% la începutul lunii noiembrie, descrisă de industria energetică drept realizabilă, dar dificilă. Reuters
Știrea privind importurile ratate de Europa se referă la un calcul potrivit căruia deficitul de înmagazinare acumulat în această vară era echivalent cu încărcătura a aproximativ 72 de nave LNG.
Aceasta nu înseamnă că UE ar fi contractat și apoi ar fi pierdut efectiv 72 de cargouri. Este o transformare a deficitului de gaze într-un număr echivalent de transporturi LNG.
În luna iulie, importurile europene de LNG au scăzut la aproximativ 6,9 milioane de tone, cel mai redus nivel din septembrie 2024, de la 8,72 milioane de tone în iulie 2025. Importurile de LNG american au coborât la 3,94 milioane de tone, după ce o parte mai mare a cargourilor a fost atrasă de prețurile oferite în Asia. Reuters
Estimările prezentate de Euronews, pe baza datelor Montel, arătau că Europa ar fi avut nevoie de peste 140 de nave LNG pe lună în august, septembrie și octombrie pentru a ajunge chiar și la 80%. Euronews
Agenția europeană ACER estimase că importurile de LNG ar trebui să fie cu aproximativ 13% mai mari decât în 2025 pentru atingerea pragului de 90%. Menținerea importurilor la nivelul anului trecut ar fi suficientă doar pentru ținta redusă de 80%. ACER
Stocurile mici nu înseamnă automat că Europa va rămâne fără gaze. Continentul dispune de terminale LNG, importuri prin conducte și posibilitatea reducerii consumului în situații de urgență.
Riscul principal este cel al prețurilor. Dacă temperaturile scad puternic sau apar noi probleme de aprovizionare, cumpărătorii europeni vor trebui să ofere prețuri mai mari pentru a atrage cargourile care pot fi vândute și în Asia.
Depozitele UE se află deja la cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimii aproximativ 13 ani, iar prețul european de referință a depășit recent 68 de euro/MWh. Fără revenirea livrărilor din Orientul Mijlociu, unele estimări indică necesitatea unui preț de peste 100 de euro/MWh pentru atragerea unor cantități suficiente de LNG. The Guardian
