Islandezii decid dacă reiau negocierile de aderare la UE

Islandezii votează sâmbătă dacă țara trebuie să redeschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum cu rezultat imposibil de anticipat. Campania a fost dominată de costul vieții, dobânzile ridicate, securitatea țării și riscul pierderii controlului asupra zonelor de pescuit.

Un sondaj Gallup publicat vineri indica o majoritate foarte fragilă împotriva reluării negocierilor, după ce cercetările anterioare le acordaseră un mic avantaj susținătorilor taberei proeuropene.

Chiar dacă va câștiga opțiunea „da”, Islanda nu va intra automat în Uniunea Europeană. Rezultatul ar permite numai redeschiderea negocierilor cu Bruxellesul. Un eventual acord de aderare ar trebui aprobat printr-un al doilea referendum, care ar putea fi organizat abia peste câțiva ani.

Dobânda de 8% și costul creditelor alimentează tabăra pro-UE

Susținătorii reluării negocierilor afirmă că apropierea de Uniunea Europeană și posibila adoptare a monedei euro ar putea contribui la reducerea dobânzilor și la stabilizarea economiei islandeze.

Dobânda de politică monetară a băncii centrale din Islanda este de 8%, în timp ce rata principală a Băncii Centrale Europene este de 2,25%. Islanda s-a confruntat în ultimii ani cu o inflație persistentă, iar costurile ridicate ale creditării au făcut împrumuturile ipotecare greu de suportat pentru numeroase gospodării.

„Nu ar rezolva problemele structurale ale Islandei, dar ar putea deveni un catalizator pentru o economie mai sănătoasă”, a declarat Vilhjalmur Hilmarsson, economist-șef al Viska, unul dintre cele mai mari sindicate din țară.

Lidera opoziției și coordonatoarea campaniei pentru „nu”, Gudrun Hafsteinsdottir, susține însă că avantajele economice ale aderării sunt exagerate.

„Acestea nu sunt probleme pe care Bruxellesul ni le va rezolva. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a afirmat Hafsteinsdottir.

Pescuitul, principalul obstacol în calea aderării

Controlul asupra resurselor piscicole rămâne cel mai sensibil subiect al dezbaterii. Industria pescuitului are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar opozanții aderării se tem că regulile europene ar putea limita capacitatea țării de a decide singură cine și cât poate pescui în apele sale.

În Uniunea Europeană, cotele sunt stabilite inclusiv în funcție de activitatea istorică de pescuit. Unii oficiali islandezi consideră că acest sistem ar putea avantaja Islanda, deoarece navele statelor membre nu au mai pescuit în apele sale de zeci de ani.

Tabăra eurosceptică nu este însă convinsă că eventualele derogări obținute în timpul negocierilor vor fi păstrate pe termen lung.

„Știu că Uniunea Europeană va veni cu promisiuni privind o anumită flexibilitate, mai ales la început, dar știm că aceasta nu va dura pentru totdeauna”, a declarat Gudrun Hafsteinsdottir.

Fostul premier Katrin Jakobsdottir consideră, la rândul său, că Islanda ar trebui să rămână în afara blocului comunitar.

„Pentru o țară ca a noastră, cu o economie mică, este foarte important să ne păstrăm suveranitatea și să nu transferăm Uniunii Europene mai multă putere decât ar trebui”, a spus Jakobsdottir la un eveniment al campaniei pentru „nu”.

Războiul din Ucraina și amenințările lui Trump schimbă dezbaterea

Argumentele economice au dominat campania, dar contextul geopolitic a readus în discuție și securitatea Islandei. Susținătorii negocierilor consideră că apartenența la UE ar oferi o protecție suplimentară unei țări mici, într-un moment marcat de războiul din Ucraina și de amenințările președintelui american Donald Trump referitoare la Groenlanda, o altă insulă arctică.

Ministrul islandez de Externe, Thorgerdur Gunnarsdottir, una dintre principalele susținătoare ale votului favorabil, a afirmat că Islanda trebuie să decidă dacă își mai permite să rămână în afara Uniunii într-o perioadă în care vechile certitudini geopolitice dispar.

„Ordinea internațională care ne-a susținut securitatea și prosperitatea timp de decenii este supusă unor presiuni serioase. În astfel de vremuri, națiunile mici trebuie să se gândească atent unde se poziționează și cine le este alături”, a declarat aceasta.

Islanda a oprit negocierile în 2013

Islanda a solicitat pentru prima dată aderarea la Uniunea Europeană în 2009, în timpul crizei financiare care a lovit puternic economia țării. Procesul a fost suspendat în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic.

Potrivit unui document al Ministerului islandez de Externe, dacă referendumul se încheie cu victoria taberei proeuropene, negocierile ar putea începe până la sfârșitul anului 2026 și ar putea dura între 18 și 24 de luni.

Calendarul este complicat și de faptul că Islanda trebuie să organizeze alegeri parlamentare până cel târziu în noiembrie 2028. O eventuală schimbare de guvern ar putea influența din nou poziția țării față de aderare.

Secțiile de votare se deschid la ora 09:00 GMT și se închid la 22:00 GMT. Aproximativ 400.000 de persoane trăiesc în Islanda.