Încrederea consumatorilor români s-a deteriorat în august, în timp ce la nivelul Uniunii Europene indicatorii economici au început să se îmbunătățească. Românii au devenit mai pesimiști, iar anticipațiile privind creșterea prețurilor în următoarele 12 luni au urcat puternic.
Datele apar în sondajul lunar privind întreprinderile și consumatorii, publicat vineri, 28 august, de Comisia Europeană.
Indicatorul de încredere a consumatorilor din România a coborât de la -30,1 puncte în iulie la -32,6 puncte în august. La nivelul întregii Uniuni Europene, indicatorul a rămas aproape neschimbat, urcând ușor de la -15,1 la -15 puncte.
Diferența arată că percepția gospodăriilor din România rămâne mult mai negativă decât media europeană.
Cea mai puternică schimbare apare la anticipațiile privind evoluția prețurilor în următoarele 12 luni. Indicatorul pentru România a urcat de la 32,8 puncte în iulie la 42,1 puncte în august, o creștere de 9,3 puncte într-o singură lună.
La nivelul Uniunii Europene, așteptările privind scumpirile au crescut și ele, dar mult mai puțin, de la 29,1 la 32,1 puncte.
Indicatorul nu reprezintă o prognoză a ratei inflației și nici procentul românilor care cred că prețurile vor crește. El este un sold al răspunsurilor din sondaj și arată direcția și intensitatea percepției consumatorilor.
Saltul sugerează însă că populația se așteaptă la noi presiuni asupra costului vieții, chiar dacă evoluția efectivă a prețurilor va depinde de energie, carburanți, alimente, cursul de schimb și măsurile fiscale.
Economia europeană dă semne de revenire. România rămâne în urmă
În august, Indicatorul Sentimentului Economic a crescut cu un punct în Uniunea Europeană, până la 98,2 puncte. În zona euro, avansul a fost de 1,3 puncte, până la 98,4 puncte.
În România, indicatorul a coborât ușor, de la 92,8 puncte în iulie la 92,6 puncte în august. Valoarea se menține astfel vizibil sub media istorică și sub nivelul înregistrat la nivelul UE.
La nivel european, revenirea a fost susținută de creșterea încrederii în industrie, servicii și comerțul cu amănuntul. Încrederea din construcții și cea a consumatorilor au rămas în linii mari stabile.
România a avut o evoluție mixtă. Încrederea s-a îmbunătățit ușor în industrie, de la -2,8 la -2,5 puncte, și în servicii, de la -2,1 la -1,8 puncte. În construcții, indicatorul a crescut marginal, de la -11,2 la -11,1 puncte.
Cea mai bună evoluție a fost în comerțul cu amănuntul, unde indicatorul a trecut de la -1,9 puncte în iulie la plus 0,4 puncte în august.
Această îmbunătățire contrastează cu pesimismul gospodăriilor și poate indica faptul că retailerii se așteaptă la o perioadă ceva mai bună, deși consumatorii rămân precauți.
Componenta referitoare la intenția de a face achiziții importante în următoarele 12 luni a rămas puternic negativă în România. Indicatorul a coborât ușor, de la -42,7 la -43,1 puncte.
Pentru cumpărători, achizițiile importante pot însemna electrocasnice, mobilier, automobile sau alte bunuri care presupun un buget mai mare. Un nivel negativ arată că răspunsurile pesimiste le depășesc pe cele optimiste.
Reticența poate fi explicată prin cumulul dintre prețurile ridicate, costurile creditelor și incertitudinea privind veniturile viitoare. Chiar dacă oamenii continuă să cumpere produse de bază, cheltuielile care pot fi amânate sunt primele reduse atunci când încrederea scade.
Un alt semnal negativ este evoluția Indicatorului de Incertitudine Economică. În România, acesta a urcat de la 12,5 puncte în iulie la 14,9 puncte în august.
În Uniunea Europeană, indicatorul a scăzut cu 0,5 puncte, până la 17,2 puncte, marcând a patra lună consecutivă de reducere a incertitudinii.
România se află încă sub nivelul absolut al indicatorului european, dar direcția este opusă: incertitudinea crește pe plan intern exact în momentul în care începe să se diminueze în restul Uniunii.
Există totuși și un indicator favorabil. Așteptările privind ocuparea forței de muncă au rămas la 100,7 puncte în România, ușor peste media istorică de 100 și peste nivelul de 99 de puncte înregistrat în UE.
Datele sugerează astfel o economie în care companiile nu anticipează încă o deteriorare severă a pieței muncii, dar în care populația se teme de noi scumpiri și devine tot mai prudentă în privința cheltuielilor.
Sondajul a fost realizat în perioada 1-21 august. Indicatorii măsoară percepții și așteptări și pot anticipa schimbări ale consumului, însă nu reprezintă prognoze directe privind inflația sau evoluția economiei.
