Averile demnitarilor, din nou la vot. Ce informații vor rămâne publice și ce va deveni confidențial

Senatul urmează să dea miercuri votul decisiv asupra noii Legi a integrității, după ce Camera Deputaților a modificat actul normativ pentru a-l pune în acord cu decizia Curții Constituționale din 17 august 2026.

Ședința plenului este programată să înceapă la ora 12:00, iar proiectul se află pe ordinea de zi sub rezerva depunerii raportului comun al Comisiei juridice și al Comisiei pentru constituționalitate.

Miza este accesul publicului la informațiile privind averile și interesele financiare ale președintelui României, parlamentarilor, membrilor Guvernului, primarilor, prefecților, conducerilor unor autorități publice și companii de stat, precum și ale altor persoane care ocupă funcții importante în sectorul public.

Dacă Senatul păstrează forma adoptată de Camera Deputaților, declarațiile complete de avere și de interese nu vor mai fi publicate. În locul lor, Agenția Națională de Integritate va genera o „fișă publică privind interesele financiare”, cu mult mai puține informații decât documentele cunoscute în prezent.

Proiectul are caracter de lege organică, iar Senatul este Camera decizională. Dosarul legislativ L464/2026

Declarațiile complete vor fi păstrate timp de șapte ani, dar nu vor fi publice

Demnitarii și funcționarii vizați de lege vor continua să depună declarații de avere și declarații de interese prin platforma electronică e-DAI.

Documentele complete vor ajunge însă exclusiv în evidența Agenției Naționale de Integritate și vor fi păstrate, în condiții de confidențialitate, timp de șapte ani.

Textul adoptat de Camera Deputaților precizează expres că obligația de depunere „nu atrage publicitatea” declarațiilor. Prin urmare, cetățenii, presa și organizațiile neguvernamentale nu vor mai putea consulta formularul integral completat de un demnitar.

Declarația transmisă către ANI va conține în continuare date detaliate, printre care:

• tipul, suprafața, valoarea și modul de dobândire a imobilelor;
• autoturismele și celelalte mijloace de transport;
• conturile, depozitele și investițiile financiare;
• numerarul și activele digitale, inclusiv criptomonedele;
• acțiunile, participațiile și părțile sociale;
• împrumuturile acordate;
• veniturile și sursele acestora;
• creditele, datoriile, ipotecile și garanțiile;
• contractele finanțate din bani publici;
• funcțiile și interesele declarantului.

Aceste informații vor putea fi analizate de inspectorii ANI, dar nu vor mai putea fi consultate în forma lor completă de public.

Ce va conține fișa publică

Pe baza declarațiilor depuse, platforma e-DAI va genera automat o fișă publică privind interesele financiare. Documentul va fi verificat de declarant, iar eventualele erori vor putea fi semnalate ANI în termen de 30 de zile.

Agenția va publica fișa în cel mult 60 de zile de la depunerea declarațiilor. Documentul va rămâne disponibil pe site-ul instituției timp de cinci ani.

Legea stabilește însă că fișa nu poate reproduce, „integral sau parțial”, declarația de avere sau declarația de interese.

Publicul va putea afla numele și funcția persoanei, dar informațiile patrimoniale vor fi prezentate predominant sub forma unor categorii și intervale valorice.

În privința imobilelor, nu vor fi publicate adresa, suprafața, valoarea fiecărui bun sau numărul exact al proprietăților. Va apărea doar valoarea totală estimată, grupată în funcție de modul de dobândire:

• cumpărare, construire sau schimb;
• donație sau moștenire;
• hotărâre judecătorească ori alte modalități prevăzute de lege.

Valoarea va fi încadrată într-unul dintre următoarele intervale:

• 1 - 50.000 de euro;
• 50.001 - 100.000 de euro;
• 100.001 - 200.000 de euro;
• 200.001 - 350.000 de euro;
• 350.001 - 500.000 de euro;
• 500.001 - 1.000.000 de euro;
• peste 1.000.000 de euro.

În cazul activelor financiare, publicul va vedea numai intervalul în care se înscrie valoarea cumulată. Grila începe de la 5.000 de euro și ajunge până la categoria „peste 1.000.000 de euro”.

Pentru credite, împrumuturi și datorii va fi indicat, de asemenea, numai intervalul valoric al soldului total, nu creditorul, valoarea exactă și scadența fiecărei obligații.

Participațiile, acțiunile și părțile sociale vor fi împărțite în trei categorii:

• peste 5% și până la 20%;
• peste 20% și sub 50%;
• 50% sau mai mult.

Veniturile exacte nu vor mai putea fi văzute

Una dintre cele mai importante schimbări privește veniturile.

În actualele declarații de avere pot fi consultate sursa venitului și suma anuală obținută. Noua fișă publică va indica doar tipul venitului, prin bifarea uneia dintre categoriile prevăzute în formular.

Printre acestea se numără:

• salariile și celelalte drepturi salariale;
• veniturile din consilii de administrație;
• pensiile și bursele;
• indemnizațiile;
• chiriile și drepturile de autor;
• dividendele;
• veniturile din activități independente și investiții;
• veniturile din agricultură;
• veniturile obținute din vânzarea unor bunuri sau active.

Proiectul precizează că nu se publică valoarea anuală, valoarea exactă sau venitul total. Astfel, publicul va putea afla că un demnitar a obținut dividende sau venituri din chirii, dar nu și cât a încasat.

Pentru contractele finanțate din bugetul de stat, bugetele locale, fonduri externe sau de companii cu capital de stat vor apărea numai anumite praguri valorice: între 100.000 și 500.000 de euro, între 500.001 și un milion de euro sau peste un milion de euro.

Ce informații sunt excluse expres de la publicare

Noua lege interzice publicarea mai multor categorii de date, între care:

• codul numeric personal;
• domiciliul sau reședința;
• localizarea exactă a imobilelor, cu excepția județului;
• elementele care ar putea permite localizarea bunurilor mobile;
• semnătura;
• informațiile privind starea civilă, divorțul sau partajul;
• numerele conturilor bancare și codurile IBAN;
• denumirea completă a băncilor;
• numele și datele personale ale celorlalte persoane menționate în declarații.

O parte dintre aceste date erau și până acum anonimizate. Diferența majoră este că, prin noul mecanism, nici informațiile patrimoniale neconfidențiale nu vor mai fi prezentate individual și în valori exacte.

Soții și partenerii nu vor mai depune declarații separate

Camera Deputaților a eliminat obligația distinctă introdusă anterior pentru soțul sau soția demnitarului și pentru persoana care are o relație asemănătoare celei dintre soți.

Noua declarație de avere va cuprinde drepturile și obligațiile declarantului și ale copiilor minori aflați în întreținere. Patrimoniul soțului sau al soției nu mai apare în această formulare.

Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 883 din 17 august 2026, că obligația impusă persoanelor aflate în relații asemănătoare celor dintre soți este neconstituțională. Totodată, Curtea a sancționat mecanismul de publicare care reproducea aproape identic informațiile din declarațiile confidențiale.

Camera Deputaților a adoptat forma reexaminată cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri.

Mai poate publicul verifica conflictele de interese?

Noua fișă păstrează un anumit nivel de transparență. Publicul va putea identifica existența unor categorii de venituri, amploarea aproximativă a activelor și datoriilor, nivelul participațiilor în companii sau existența unor contracte importante finanțate din fonduri publice.

Capacitatea de verificare independentă va fi însă considerabil redusă.

Fără valorile exacte, sursele veniturilor, identificarea fiecărui bun și informațiile complete privind legăturile economice, devine mai dificilă compararea averii declarate de la un an la altul. Va fi mai greu și să fie identificate situațiile în care o decizie publică ar putea avantaja o anumită firmă sau un anumit interes privat.

Inspectorii ANI vor continua să aibă acces la declarațiile complete și să efectueze evaluări privind averile nejustificate, incompatibilitățile și conflictele de interese. Controlul public și jurnalistic nu va mai beneficia însă de același nivel de informație.

Noile formulare ar urma să fie utilizate începând cu 1 ianuarie 2027.

Dacă Senatul adoptă miercuri legea fără alte modificări, actul normativ poate fi retrimis președintelui României pentru promulgare.
Ordinea de zi a Senatului din 26 august