Platforma Neptun Alpha, folosită pentru dezvoltarea proiectului strategic Neptun Deep, nu se află în zona acoperită de sistemul de monitorizare a traficului maritim administrat de Autoritatea Navală Română. Mai mult, sistemele ANR nu pot identifica dronele maritime și nici ambarcațiunile care navighează fără sistemul automat de identificare AIS, arată instituția într-un răspuns transmis DCBusiness.
Informațiile capătă o importanță deosebită după ce o dronă maritimă cu încărcătură explozivă a ajuns la câteva sute de metri de lucrările desfășurate în zona Neptun Deep. Dispozitivul a fost lovit, la 20 august, cu tunul de bord al unei aeronave F-16, iar ulterior a fost neutralizat complet de militarii EOD ai Forțelor Navale.
Alerta inițială nu a venit de la sistemele Autorității Navale Române, ci de la o navă comercială care a observat dispozitivul aflat în derivă, potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Apărării Naționale.
Într-un răspuns transmis DCBusiness, Autoritatea Navală Română precizează explicit că platforma Neptun Alpha nu este inclusă în zona de responsabilitate a sistemului VTMIS administrat de instituție.
VTMIS este sistemul utilizat pentru monitorizarea și gestionarea traficului navelor. Acesta se bazează inclusiv pe radare și pe datele transmise automat de nave prin AIS.
„Platforma Neptun Alpha nu se află în zona de responsabilitate a sistemului VTMIS administrat de ANR, iar radarul nu acoperă amplasamentul acesteia”, arată Autoritatea Navală Română.
Citește și: Ședință la Constanța privind incidentul cu drone marine din Portul Constanța și Marea Neagră
Instituția mai recunoaște că echipamentele sale nu permit identificarea unor ținte care nu transmit date prin AIS.
„Sistemele din dotarea ANR nu asigură posibilitatea tehnică de a identifica ambarcațiunile fără AIS sau dronele maritime care se apropie de infrastructura Neptun Deep”, se precizează în răspunsul oficial.
AIS, abrevierea pentru Automatic Identification System, transmite automat informații precum identitatea navei, poziția, direcția și viteza acesteia. Navele militare, ambarcațiunile ostile, dispozitivele aflate în derivă sau dronele maritime nu transmit însă în mod obligatoriu asemenea informații.
Răspunsul Autorității Navale delimitează clar responsabilitățile instituției. ANR nu asigură paza militară a platformei și nu are atribuții privind neutralizarea unei amenințări.
„Autoritatea Navală Română exercită exclusiv atribuții privind siguranța navigației”, precizează instituția.
ANR a încadrat, de exemplu, incidentul care a implicat nava „Gas Lisbon” drept un incident de securitate navală, domeniu în care instituția spune că nu are atribuții.
Nici Centrul Maritim de Coordonare din cadrul ANR nu are rol de apărare a platformei. Acesta este alertat pentru coordonarea operațiunilor de căutare și salvare a vieții omenești pe mare și pentru gestionarea situațiilor urgente de poluare a mediului marin.
În cazul în care o navă sau o ambarcațiune se află pe o traiectorie de coliziune cu platforma, se aplică regulamentele internaționale de navigație. Acestea nu reprezintă însă un mecanism de apărare împotriva unui dispozitiv ostil sau a unei drone încărcate cu explozibil.
În jurul platformei Neptun Alpha a fost instituită o zonă de siguranță a navigației prin Avizul către Navigatori nr. 78 din 22 iulie 2026, emis de Direcția Hidrografică Maritimă.
Distanța minimă obligatorie de siguranță este de 500 de metri.
Această zonă limitează apropierea navelor și ambarcațiunilor de platformă, dar nu constituie, prin ea însăși, un sistem de detectare sau de apărare. Răspunsul ANR arată că instituția nu dispune, în acel perimetru, de radarul necesar pentru identificarea unor ambarcațiuni fără AIS sau a dronelor maritime.
În cazul unei amenințări militare în zona Neptun Deep, traficul comercial poate fi închis sau deviat prin emiterea unui Aviz către Navigatori de către Direcția Hidrografică Maritimă.
Autoritatea Navală Română arată că intervenția operativă în zonă este asigurată de Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, de navele specializate alocate proiectului Neptun Deep și de navele companiilor de remorcaj portuar.
Procedurile privind evacuarea personalului și intervenția în caz de avarie au fost simulate în cadrul exercițiului „Sea Shield 2026”. ANR precizează însă că a avut doar un rol secundar în acest exercițiu.
Răspunsul instituției nu indică existența unor mijloace proprii capabile să detecteze și să urmărească o dronă maritimă înainte ca aceasta să ajungă în apropierea platformei.
Incidentul din 20 august ilustrează diferența dintre siguranța navigației, atribuție a ANR, și securitatea militară a infrastructurii.
Prezența dronei maritime a fost semnalată în jurul orei 06:28 de o navă comercială. Dispozitivul se afla în Zona Economică Exclusivă a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța.
Două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol, iar una dintre ele a deschis focul cu tunul de bord. Drona a fost lovită, dar nu a fost distrusă complet. Neutralizarea a fost încheiată de militarii EOD aflați la bordul unei nave trimise în zonă. Verificările au confirmat existența încărcăturii explozive. MApN
Incidentul a fost al doilea din luna august în care dispozitive fără pilot au fost găsite în apropierea proiectului. La 11 august, scafandrii militari au distrus controlat două drone de tip Gerbera aflate în derivă în Zona Economică Exclusivă, tot în apropierea Neptun Deep. Și acestea fuseseră observate de o navă civilă. Reuters
Faptul că radarul ANR nu acoperă amplasamentul nu înseamnă că infrastructura Neptun Deep nu este supravegheată de alte structuri ale statului.
Într-un răspuns separat transmis DCBusiness, Ministerul Apărării Naționale afirmă că monitorizează permanent spațiul aerian și maritim de interes. MApN nu a precizat însă ce senzori, nave, aeronave sau alte mijloace sunt utilizate în zona Neptun Deep, invocând securitatea operațională.
Răspunsurile celor două instituții arată astfel existența a două niveluri diferite de responsabilitate: ANR reglementează siguranța navigației, dar nu poate identifica prin propriile sisteme dronele maritime care se apropie de platformă, în timp ce amenințările militare sunt gestionate de Ministerul Apărării și de celelalte autorități cu atribuții în domeniul securității.
