Salt de 75% la importurile de gaze. Ce s-a întâmplat cu producția din România

Rezerve de gaze
Importurile de produse energetice au crescut cu 10,6% față de 2024 / Foto: Magnific
România a avut resurse de energie cu 1,9% mai mari în 2025, însă importurile au crescut cu 10,6%, iar producția internă de energie primară a scăzut.

Resursele totale de energie disponibile în România au ajuns la 42,8 milioane de tone echivalent petrol (tep) în 2025, în creștere cu 1,9% față de anul precedent. Avansul a fost susținut de majorarea importurilor, în timp ce producția internă de energie primară a scăzut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Importurile de produse energetice au crescut cu 10,6% față de 2024, în special pe fondul unui avans de 75% al importurilor de gaze naturale utilizabile și de 7,9% al celor de țiței. În schimb, importurile de cărbune și cocs s-au redus cu 54,2%, iar cele de produse petroliere, cu 9%.

Producția internă de energie primară a scăzut

Producția de energie primară a fost de 20,564 milioane tep, cu 506.000 tep mai mică decât în 2024. INS pune scăderea pe seama reducerii producției de țiței, cărbune, gaze naturale utilizabile și energie electrică din surse regenerabile.

Resursele de energie primară au totalizat 41,545 milioane tep, cu 2% peste nivelul anului anterior. Creșteri s-au înregistrat la resursele de gaze naturale utilizabile, cu 7,5%, și la cele de țiței, cu 4,5%. Au scăzut însă resursele de cărbune, cu 7,3%, și cele de energie hidroelectrică, eoliană, solară fotovoltaică și căldură nucleară, cu 2%.

Consumul intern brut de energie, inclusiv pierderile, s-a redus cu 564.000 tep față de 2024. Consumul de gaze naturale a crescut cu 81.000 tep, dar cel de țiței și produse petroliere a scăzut cu 247.000 tep. Reduceri au fost consemnate și la cărbune și cocs, cu 206.000 tep, respectiv la energie electrică, cu 32.000 tep.

Consumul final energetic pe total economie a rămas aproape neschimbat, scăzând cu 4.000 tep. Consumul populației a crescut cu 6,5%, cel din transporturi cu 2,9%, iar cel din alte ramuri ale economiei cu 8,1%. În agricultură și silvicultură, consumul s-a redus cu 21,1%, iar în industrie cu 15,8%.

„În totalul consumului final energetic, consumul în transporturi are ponderea cea mai mare (35,5%), urmat de consumul populației (33,9%) și de cel în industrie (18,1%)”, precizează INS.

Producția hidro și eoliană a scăzut, cea solară a crescut

Resursele de energie electrică au fost cu 3.073 GWh, respectiv 4,6%, mai mari decât în 2024. Producția internă a reprezentat 74% din total. Importurile de energie electrică, inclusiv schimburile transfrontaliere, au crescut cu 32,3%, adică cu 4.456 GWh.

Producția netă de energie electrică a ajuns la 47.933 GWh, în scădere cu 1.235 GWh față de anul precedent. Producția hidroenergetică s-a redus cu 1.976 GWh, cu 13,6%, iar cea eoliană cu 304 GWh, cu 4,8%. În schimb, energia solară fotovoltaică a crescut cu 1.129 GWh, respectiv 33%.

Producția termoelectrică a scăzut cu 232 GWh, cu 0,8%, și a reprezentat 55,5% din producția totală de electricitate. Pentru producerea energiei termoelectrice au fost utilizați 6,285 milioane tep combustibil, cu 66.000 tep mai mult decât în 2024. Cărbunele a avut o pondere de 27,8% în consumul de combustibil pentru termocentrale, față de 27,5% în anul anterior.

Exporturile de energie, inclusiv buncărajul, au însumat 9,053 milioane tep, în creștere cu 20,9%. Consumul intern brut de energie pe locuitor a fost de 1.569 kg echivalent petrol, cu 1,8% mai mic decât în 2024.

Actualitate Vezi toate articolele
x close