Iarna începe cu depozitele europene la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani. Ce înseamnă pentru România

Gaze naturale
Gaze naturale / Foto: Magnific
Depozitele de gaze ale UE și Regatului Unit aveau 810 TWh la 11 noiembrie, cu circa 20% sub media sezonieră pe zece ani. România avea stocurile umplute în proporție de 85,1%.

Europa începe sezonul rece cu un tampon de gaze mult mai mic decât în anii trecuți. Importurile de GNL cresc în noiembrie, dar ritmul nu este suficient pentru a reface rapid rezervele, iar o perioadă de frig ar putea amplifica presiunea asupra aprovizionării și a prețurilor angro.

Situația României este mai bună decât media europeană, însă stocurile nu sunt singurul indicator care arată cât de sigură este aprovizionarea. Contează și cât gaz poate fi extras zilnic, cât se produce în țară și ce fluxuri circulă prin conductele de interconectare.

Importurile de GNL cresc, dar rămân sub nivelul de anul trecut

Importurile europene de gaze naturale lichefiate sunt estimate la 10,11 milioane de tone în noiembrie, potrivit datelor Kpler citate de Reuters. Ar fi cel mai ridicat nivel din martie și o creștere față de cele 8,99 milioane de tone din octombrie. Totuși, estimarea rămâne sub cele 11,81 milioane de tone importate în noiembrie 2025. reuters.com

În același timp, stocurile din Uniunea Europeană și Regatul Unit coborâseră la aproximativ 810 TWh până la 11 noiembrie. Nivelul este cu circa 200 TWh, adică aproximativ 20%, sub media sezonieră a ultimilor zece ani și reprezintă cel mai redus punct de pornire a iernii din ultimul deceniu, conform datelor citate de Reuters. 

Un factor de risc este competiția pentru cargourile de GNL. Conflictul din Orientul Mijlociu a redus exporturile Qatarului, iar prețurile spot pentru livrările către Asia au ajuns la niveluri ridicate. Dacă Europa va avea nevoie să atragă mai multe transporturi, aprovizionarea și prețurile pot fi influențate de disponibilitatea gazului pe piața internațională.

România avea depozitele umplute în proporție de 85,1%

Datele disponibile pentru România arată o situație mai favorabilă decât media UE. La 13 noiembrie, depozitele românești conțineau 28,81 TWh dintr-o capacitate de 33,86 TWh, ceea ce înseamnă un grad de umplere de 85,1%. Media Uniunii Europene era de 70,8%, potrivit datelor GIE AGSI+ centralizate de Monitor Energie România. Cu un an înainte, depozitele din România erau umplute în proporție de 96,6%.

Stocul era distribuit diferit între depozite: unele aveau niveluri de peste 90%, în timp ce Ghercești ajunsese la 57,8%. În ziua raportată pentru stocuri, din depozitele românești fuseseră extrași 52 GWh. Pentru ziua gazieră de 14 noiembrie, ultima pentru care pagina citată raporta fluxurile și consumul, extracția ajunsese la 85,1 GWh. Aceste valori arată ritmul din zilele respective; ele nu reprezintă, singure, o estimare a autonomiei pentru întreaga iarnă.

România importă prin Bulgaria și exportă către Ungaria și Republica Moldova

Fluxurile de la granițe arată că România folosește în același timp importuri și exporturi. În ziua gazieră de 14 noiembrie, datele centralizate din platforma ENTSOG indicau importuri totale de 134,4 GWh și exporturi de 128,1 GWh. Cea mai mare parte a importului venea prin Bulgaria, în timp ce pe relațiile cu Ungaria și Republica Moldova erau raportate fluxuri de ieșire. Cantitățile pot include tranzit și nu trebuie interpretate automat ca volume destinate consumului românesc.

Transgaz indică interconectări cu Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova, cu fluxuri posibile în ambele sensuri pentru unele puncte. Capacitatea tehnică a conductelor arată cât se poate transporta în anumite condiții, dar nu garantează că gazul este disponibil sau rezervat pentru România într-o anumită zi.

Stocurile europene nu se traduc automat în facturi mai mari

Nivelul redus al depozitelor europene crește sensibilitatea pieței la temperaturi scăzute și la eventuale întreruperi de aprovizionare. Nu înseamnă însă că facturile consumatorilor români cresc imediat. Transmiterea prețurilor angro către clienți depinde de contractele furnizorilor și de regulile aplicabile în România. Pentru clienții casnici există un mecanism de stabilire a prețului final pentru perioada 1 aprilie 2026–31 martie 2027, prevăzut de OUG nr. 12/2026 și modificat ulterior.

Pentru România, datele actuale indică depozite mai bine umplute decât media europeană, dar și extracții în creștere, importuri din Bulgaria și fluxuri de ieșire către state vecine. Evoluția din următoarele săptămâni va depinde de temperaturi, de producția internă, de ritmul extracției și de disponibilitatea gazelor pe piața regională. Nivelul stocurilor europene rămâne un semnal de vulnerabilitate pentru sezonul rece, nu o predicție directă a unei crize sau a unei scumpiri imediate în România.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele
x close