NATO își intensifică eforturile pentru apărarea împotriva dronelor, pe fondul incidentelor tot mai numeroase de pe flancul estic și din regiunea Mării Negre. Alianța a lansat un catalog comun prin care statele membre pot cumpăra direct sisteme antidronă testate și compatibile, iar investițiile planificate pentru următorii cinci ani depășesc 40 de miliarde de dolari, potrivit unei analize semnate de Andrew Dardine, analist senior pentru industria aerospațială și de apărare la Forecast International.
Demersurile NATO vin după aproape un an de pregătiri. În iulie, Alianța a anunțat că va investi peste 40 de miliarde de dolari, echivalentul a 36,3 miliarde de euro, în capabilități antidronă. Tot atunci a fost anunțată crearea unei piețe comune pentru astfel de sisteme, menită să simplifice achizițiile și să asigure compatibilitatea echipamentelor.
Pe 5 noiembrie, NATO a lansat oficial catalogul. Potrivit lui Dardine, statele membre pot cumpăra soluții incluse în acesta fără să mai organizeze o procedură separată de licitație. Alianța a selectat 16 soluții oferite de cinci companii: Alta Ares, Axon Enterprise, Northrop Grumman, OSL UK și Quantum Systems. Sistemele, fixe sau mobile, au fost selectate pe baza experienței din exerciții și programe de inovare și au fost folosite în țări aliate și în Ucraina.
Incidentele împing statele să acționeze
Analiza enumeră mai multe incidente care au accelerat căutarea unor soluții. În august, un avion F-18 spaniol, aflat sub comanda NATO, a doborât o dronă intrată în spațiul aerian al României. Câteva zile mai târziu, două avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol după detectarea unei drone maritime în apropierea platformei Neptun Alpha.
În octombrie, Bulgaria a cerut aliaților să trimită sisteme antidronă în zona de coastă, după atacuri asupra unor nave comerciale în Marea Neagră, dintre care unul s-a soldat cu scufundarea unei nave. În septembrie, o dronă a lovit locomotiva unui tren de pasageri care circula de la Kiev spre Varșovia, la mică distanță de granița poloneză.
Unele state iau în calcul și apărarea aeriană cu avioane de vânătoare. Italia a cerut Statelor Unite peste 5.000 de kituri de ghidaj pentru muniția APKWS-II, care poate fi transformată într-o armă aer-aer. Estonia analizează, la rândul său, achiziția unor avioane de luptă pentru misiuni antidronă.
![]()
Polonia și Ucraina, piese importante în apărare
Polonia are un rol central în planurile NATO de pe flancul estic. Kongsberg a anunțat în octombrie construirea unei facilități de producție și mentenanță în țară, cu accent pe programul antidronă SAN. Contractul, atribuit în ianuarie de Agenția Poloneză pentru Armament, are o valoare de 16 miliarde de coroane norvegiene. Sistemul este conceput pentru amenințări la joasă altitudine, inclusiv drone de tip Shahed, muniții rătăcitoare și roiuri de drone.
Cooperarea cu Ucraina este, de asemenea, tot mai importantă. Militarii ucraineni au participat la exerciții NATO de testare a sistemelor antidronă și au lucrat alături de trupe aliate la tactici de luptă în cadrul exercițiului Baltic Trust, desfășurat în Letonia. În martie 2026, Belgia a anunțat că va coopera cu industria ucraineană de apărare pentru producția unor sisteme antidronă.
În paralel, Uniunea Europeană a aprobat proiecte comune pentru dezvoltarea tehnologiilor antidronă și a sistemelor de avertizare timpurie, precum și un program de supraveghere a flancului estic. Dardine notează că extinderea capacităților presupune și pregătirea unui număr mult mai mare de operatori: NATO vrea să instruiască de cinci ori mai mulți specialiști până la sfârșitul lui 2027.
Analiza subliniază și presiunea pentru dezvoltarea unor capacități europene și lanțuri locale de aprovizionare, pe fondul apelurilor la mai multă autonomie în apărare. Totuși, NATO a extins utilizarea sistemului de comandă și informații Maven Smart System, dezvoltat de Palantir, inclusiv pentru misiuni antidronă, în timp ce companii europene promovează alternative proprii.
