Romgaz pune eticheta dură: Azomureș, „activ problematic”

„Romgaz priveşte activul Azomureş ca fiind un distress asset (activ aflat în dificultate, activ problematic - n. r.), pentru că, dacă ne uităm la acest activ, el a avut pierderi în ultimii ani. Dacă ne uităm la eroziunea structurală pe care toată piaţa îngrăşămintelor din Europa o are din cauza competiţiei îngrăşămintelor ieftine care vin din import, este clar că nu poţi să fii competitiv într-o piaţă unde 70% din preţul final al îngrăşământului este gazul natural şi ai Middle East-ul, Statele Unite, chiar şi China, care au gazul natural la un preţ de cinci ori mai mic. Nu poţi să fii competitiv în momentul în care ai costuri cu CO2-ul şi costuri asociate pentru respectarea Net Zero Industry Act, pentru că, odată cu această achiziţie, Romgaz trebuie să-şi asume toate investiţiile în acest combinat pentru a-l aduce la best available technology, în concordanţă cu toate reglementările europene, şi nici nu mai are rost să mai punem costul forţei de muncă, care este mai ridicat”, a explicat Popescu.

Presiunea costurilor și diferența de competitivitate

Șeful Romgaz a subliniat că diferențele de competitivitate între Europa și Orientul Mijlociu sunt majore, inclusiv din perspectiva vârstei activelor industriale.

„Ca să facem o comparaţie, noi am analizat şi piaţa din Europa şi gândiţi-vă că vârsta activului mediu al combinatelor de îngrăşăminte din Europa este de 40 de ani, pe când vârsta activelor medii ale combinatelor din Middle East este de doi-trei ani. Este foarte greu să fii competitiv în această piaţă şi modul în care noi privim acest combinat este o achiziţie, dar este şi o asumare de investiţie foarte mare pentru următorii 10 ani”, a spus acesta.

Potrivit lui Răzvan Popescu, valoarea investițiilor necesare ar fi „incomparabil mai mare decât preţul eventual al achiziţiei”.

„(Costul investiţiilor ar fi - n. r.) foarte ridicat, incomparabil mai mare decât preţul eventual al achiziţiei. Şi aceasta este numai o obligaţie care vine din Net Zero Industry Act, care trebuie să ia în calcul atât retehnologizarea liniilor de amoniac, cât şi partea de captare şi injecţie a carbonului”, a menţionat directorul general al Romgaz.

Decizie economică, nu politică

Răzvan Popescu a respins ideea că eventuala achiziție ar avea o motivație politică și a insistat că analiza este una strict economică.

„Da, în anumite condiţii, la un anumit preţ. Mereu o achiziţie o priveşti ca pe un cost al unei oportunităţi. Ce este mai profitabil pentru o companie? Să comercializeze gazul în piaţă liberă, ori să îl chimizeze, să-i aducă valoare adăugată pe lanţul valoric şi să aibă un profit mai mare? Orice companie, când ia o astfel de decizie, este luată în această cheie. Nu va fi nicio altă cheie în care vom lua această decizie. Deci, nu este o decizie politică, sub nicio formă”, a susţinut el.

În acest context, Azomureș este analizat de Romgaz nu doar ca o posibilă achiziție, ci ca un angajament investițional pe termen lung, într-un sector puternic afectat de costurile ridicate la energie, de presiunea importurilor ieftine și de noile cerințe europene privind decarbonizarea.