Șoc dublu: energie și taxe

În trimestrul III 2025, economia a fost lovită de două șocuri succesive pe partea ofertei: expirarea plafonării prețurilor la electricitate, începând cu 1 iulie, și majorarea cotelor de TVA și a accizelor, aplicată de la 1 august. Impactul acestor decizii a fost vizibil imediat în dinamica prețurilor, inflația urcând abrupt în a doua parte a anului.

BNR arată că impactul direct al acestor măsuri asupra ratei anuale a inflației IPC a fost estimat la circa 4,3 puncte procentuale, din care aproximativ 2,3 puncte au provenit din eliminarea plafonării la electricitate, iar 2 puncte din majorarea TVA și a accizelor.

Această contribuție explică o mare parte din saltul inflației din vara și toamna anului trecut.

Citește și: Trecerea României la euro. Isărescu: Am avut stabilit și traseul mașinilor de valori

Inflația din decembrie 2025, peste așteptări

Rata anuală a inflației IPC a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, nivel subestimat în toate rundele de prognoză anterioare realizate de BNR. Erorile de prognoză au variat între 0,13 și 6,31 puncte procentuale, iar principala explicație a fost tocmai caracterul administrativ și dificil de anticipat al acestor măsuri.

BNR subliniază că, după materializarea șocurilor și integrarea lor explicită în scenariul de bază, erorile de prognoză s-au redus semnificativ în rundele ulterioare.

Cu alte cuvinte, inflația nu a scăpat de sub control din cauza unei accelerări neanticipate a cererii sau a presiunilor salariale, ci în mare măsură din cauza unor decizii de politică publică cu efect direct asupra prețurilor reglementate și indirect asupra întregului lanț economic.

Efecte în lanț în economie

Eliminarea plafonării la energie a afectat în special componentele exogene ale indicelui prețurilor de consum, prin scumpirea drastică a energiei electrice și, într-o măsură mai mică, a combustibililor. În paralel, majorarea TVA și a accizelor a generat un impuls inflaționist generalizat, transmis în prețurile bunurilor și serviciilor.

În raport se arată că aceste efecte directe tranzitorii s-au suprapus peste o structură deja tensionată a inflației, amplificând dinamica agregată a prețurilor.

Cât a costat, de fapt, renunțarea la plafonare

Dacă eliminarea plafonării și creșterea TVA nu ar fi avut loc, rata anuală a inflației ar fi fost cu peste patru puncte procentuale mai redusă. Practic, în loc de aproape 10%, inflația ar fi putut fi în zona de 5–6%, potrivit estimărilor din raport.

Această diferență explică și de ce procesul de dezinflație a fost întârziat, iar reintrarea în intervalul țintei BNR este prognozată abia în 2027.

Semnal pentru politica economică

Raportul transmite indirect un mesaj important: deciziile administrative privind prețurile și taxele au capacitatea de a influența decisiv traiectoria inflației, independent de politica monetară.

În condițiile în care BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, banca centrală sugerează că eficiența dezinflației depinde nu doar de costul creditului, ci și de coerența mixului de politici economice.

Astfel, experiența anului 2025 arată că ajustările fiscale și eliminarea schemelor de sprijin pot genera șocuri inflaționiste semnificative, chiar și într-un context de temperare a cererii interne.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.