Legea de aur a criptomonedelor s-a prăbușit. Începe războiul acuzațiilor

Industria criptomonedelor a investit masiv pentru a câștiga influență politică la Washington, l-a avut de partea sa pe președintele Donald Trump și a ajuns foarte aproape de adoptarea unei legi care i-ar fi permis să pătrundă decisiv în sistemul financiar tradițional. Cu toate acestea, proiectul a fost blocat în Senatul Statelor Unite, iar în interiorul industriei a început deja războiul acuzațiilor.

În centrul disputei se află Brian Armstrong, directorul general al Coinbase, cea mai mare platformă americană de tranzacționare a criptomonedelor. Potrivit unei ample investigații publicate de The Wall Street Journal, influența exercitată de Armstrong asupra negocierilor ar fi contribuit la destrămarea compromisului politic necesar adoptării legii.

Proiectul, cunoscut drept Clarity Act, nu a reușit să obțină cele 60 de voturi necesare pentru a depăși unul dintre ultimele obstacole procedurale din Senat.

Eșecul este cu atât mai spectaculos cu cât industria cripto părea să beneficieze de una dintre cele mai favorabile conjuncturi politice din istoria sa.

Legea care trebuia să aducă criptomonedele în sistemul financiar

Clarity Act urma să stabilească un cadru permanent pentru numeroase segmente ale pieței activelor digitale. Companiile cripto sperau astfel să poată lansa produse noi fără riscul ca o schimbare politică la Washington să aducă un nou val de controale, procese și restricții.

Proiectul trebuia să completeze Genius Act, legea privind reglementarea stablecoin-urilor, adoptată anterior cu sprijinul unei părți a democraților și promulgată de Donald Trump.

Dacă Genius Act fusese o victorie importantă, Clarity Act avea o miză mult mai mare: integrarea activelor digitale în infrastructura financiară americană și delimitarea atribuțiilor autorităților de reglementare.

În Camera Reprezentanților, proiectul obținuse un sprijin consistent. În Senat însă, unde erau necesare și voturi democrate, negocierile s-au împotmolit.

Miza uriașă: dobânzile oferite pentru dolarii digitali

Una dintre cele mai aprinse dispute a privit recompensele oferite de platformele cripto deținătorilor de stablecoin-uri.

Stablecoin-urile sunt active digitale a căror valoare este legată, de regulă, de o monedă tradițională precum dolarul. Băncile americane au cerut limitarea recompenselor acordate pentru păstrarea acestor active, argumentând că ele seamănă cu dobânzile bancare și ar putea provoca retrageri masive ale depozitelor.

Coinbase se afla direct în centrul confruntării. Compania are un acord de împărțire a veniturilor cu Circle, emitentul stablecoin-ului USDC, iar platforma a promovat recompense anuale de 3,75% pentru deținerea acestui activ digital.

Pentru Coinbase, restricționarea recompenselor putea însemna afectarea unei surse importante de venituri. Pentru bănci, menținerea lor reprezenta riscul ca populația și companiile să mute miliarde de dolari din conturile bancare către platformele cripto.

Brian Armstrong a devenit astfel unul dintre cei mai vehemenți adversari ai limitărilor cerute de industria bancară.

Brian Armstrong

Mesajul care a tensionat negocierile

The Wall Street Journal relatează că Armstrong i-a lăsat senatoarei democrate Angela Alsobrooks un mesaj vocal de aproximativ trei minute, în care a avertizat-o asupra concesiilor făcute băncilor.

Mesajul său, potrivit persoanelor familiarizate cu discuția, ar fi fost că, dacă băncilor li se oferă un avantaj, acestea vor încerca să obțină mult mai mult.

La mai puțin de două săptămâni după acel episod, Armstrong și-a retras sprijinul pentru o versiune preliminară a legii, chiar înaintea unui vot important în Senat.

„Mai bine nicio lege decât o lege proastă”, a transmis șeful Coinbase pe platforma X.

Decizia a produs șoc în interiorul industriei. O parte dintre companiile cripto considera că proiectul, chiar imperfect, trebuia împins înainte cât timp contextul politic era favorabil.

Acuzații din interiorul industriei

Brad Garlinghouse, directorul general al Ripple, companie care susținea proiectul, a criticat deschis strategia adoptată în timpul negocierilor.

„Am avut mult avânt în ianuarie. Apoi, un grup din industria noastră și-a tras singur un glonț în picior”, a declarat Garlinghouse, citat de WSJ.

Coinbase respinge însă acuzația că ar fi sabotat proiectul. Reprezentanții companiei susțin că retragerea sprijinului a protejat interesele întregii industrii, deoarece versiunea respectivă a legii conținea mai multe prevederi considerate problematice.

Faryar Shirzad, responsabilul Coinbase pentru politici publice, afirmă că platforma a acceptat în mod repetat compromisuri pentru a menține coaliția și pentru a permite avansarea proiectului.

Brian Armstrong, omul cu drept de veto neoficial

Influența directorului Coinbase asupra negocierilor a fost neobișnuit de mare. Potrivit publicației americane, Armstrong a mers la Washington de 13 ori între alegerile din 2024 și votul din septembrie.

Echipa de lobby a Coinbase organiza mai multe discuții săptămânale cu reprezentanții industriei pentru stabilirea strategiei comune.

Persoane implicate în negocieri susțin că Armstrong putea bloca, în practică, prevederile care nu îi conveneau. Uneori, acesta ar fi ocolit personalul parlamentar și ar fi discutat direct, pe un ton dur, cu senatori care încercau să obțină adoptarea proiectului.

Tensiunile ar fi ajuns atât de departe încât colaboratori ai senatoarei republicane Cynthia Lummis, unul dintre principalii susținători ai criptomonedelor în Congres, ar fi refuzat să se mai întâlnească cu un membru al echipei de lobby a Coinbase.

Compania afirmă că Armstrong are relații solide cu parlamentari din ambele partide și că dezacordurile apărute în negocieri nu trebuie confundate cu lipsa de respect.

Trump a complicat și mai mult situația

În timp ce negocierile stagnau, afacerile cu criptomonede ale familiei Trump au devenit o problemă politică majoră.

Potrivit WSJ, Donald Trump a raportat venituri de aproximativ 1,4 miliarde de dolari obținute în 2025 din proiectele cripto și din propria monedă digitală a familiei. Dezvăluirea a alimentat temerile privind conflictele de interese.

Democrații au cerut introducerea unor reguli care să le interzică înalților oficiali să dețină active cripto. Prevederile ar fi trebuit să se aplice inclusiv președintelui și membrilor familiei sale.

Republicanii au prezentat ulterior o versiune care îi cerea președintelui să își plaseze activele cripto într-un fond administrat independent, însă concesia nu a fost suficientă pentru a obține sprijinul democraților.

Între timp, proiectul ajunsese la peste 600 de pagini, iar numărul mare de negociatori și interesele divergente au făcut tot mai dificil un acord.

Coinbase a pierdut peste 10% într-o singură ședință

În urma votului eșuat din Senat, acțiunile Coinbase au închis ședința cu o scădere de peste 10%. Compania și-a revenit două zile mai târziu, când autoritatea americană pentru piața de capital a deschis calea tranzacționării acțiunilor tokenizate în Statele Unite. Titlurile Coinbase au urcat atunci cu aproximativ 12%.

Brian Armstrong a susținut ulterior că presiunile exercitate de Coinbase au dus la îmbunătățirea proiectului, chiar dacă legea nu a fost adoptată.

Eșecul Clarity Act arată însă limitele influenței politice dobândite de industria cripto. Companiile au reușit să strângă fonduri uriașe pentru campanii electorale și să obțină acces direct la Casa Albă, dar nu au putut depăși conflictele dintre propriile interese, opoziția băncilor și problemele de etică provocate de afacerile familiei Trump.