TikTok și ChatGPT, blocate pentru milioane de copii. Planul radical pregătit de UE

Uniunea Europeană pregătește cele mai ample restricții de până acum privind accesul copiilor la rețele sociale, platforme video, chatboturi bazate pe inteligență artificială și jocuri online. Persoanele sub 15 ani nu și-ar mai putea deschide liber conturi, iar companiile din tehnologie ar fi obligate să verifice vârsta utilizatorilor și să renunțe la mecanismele concepute pentru a-i ține cât mai mult în fața ecranelor.

Măsurile apar într-un document al Comisiei Europene consultat de Reuters și ar urma să fie incluse în viitorul EU Kids Act, programat pentru prezentare joi. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar putea dezvălui primele detalii miercuri, în discursul privind starea Uniunii.

Documentul nu reprezintă însă o lege adoptată. Prevederile se mai pot modifica, iar forma finală va trebui negociată cu Parlamentul European și cele 27 de state membre.

Acces diferit, în funcție de vârsta copilului

Planul pregătit la Bruxelles nu ar introduce aceeași regulă pentru toți minorii, ci un sistem gradual:

• copiii care au împlinit 15 ani și-ar putea deschide propriile conturi;
• minorii de 13 și 14 ani ar putea utiliza conturi introductive, deschise de părinți și aflate sub controlul acestora;
• conturile ar avea un număr limitat de contacte și limite stricte privind timpul de utilizare;
• copiii între 3 și 12 ani ar putea folosi numai servicii adaptate vârstei și controlate integral de părinți;
• copiii sub 3 ani nu ar avea acces la serviciile vizate.

Prin urmare, nu este vorba, în toate cazurile, despre oprirea completă a accesului la internet, ci despre interzicerea conturilor independente și limitarea serviciilor care pot fi utilizate fără controlul părinților.

Regulile ar viza platforme precum Facebook, Instagram, TikTok și YouTube, dar și chatboturi AI precum ChatGPT, serviciile de tip „AI companion” și platformele de jocuri online.

Ce s-ar întâmpla cu profilurile copiilor din România

Dacă proiectul va fi adoptat în forma relatată, platformele nu s-ar mai putea baza doar pe data nașterii introdusă de utilizator. Acestea ar trebui să implementeze sisteme efective de verificare sau estimare a vârstei.

În cazul unui copil român de 13 sau 14 ani, un cont nou de TikTok, Instagram ori YouTube ar putea necesita intervenția părintelui. Profilul ar urma să funcționeze într-un regim special, cu limitarea contactelor, control parental și restricții de timp.

Pentru jocurile online, verificarea vârstei ar trebui realizată înainte ca minorul să poată descărca jocul. Modul concret în care vor fi tratate conturile deja existente nu este încă stabilit în documentul făcut public indirect.

Una dintre cele mai dificile probleme va fi alegerea metodei de verificare. Sistemul trebuie să poată separa copiii de adulți fără să oblige toți utilizatorii să furnizeze platformelor copii după actele de identitate sau alte date personale excesive.

Comisia Europeană a prezentat deja un prototip pentru o aplicație de verificare a vârstei, concepută să confirme dacă o persoană depășește un anumit prag fără să dezvăluie identitatea completă.

Dispar scrollul infinit și notificările care cheamă copiii înapoi

Companiile ar urma să fie obligate să elimine sau să limiteze elementele de design considerate capabile să creeze dependență. Printre mecanismele vizate se află derularea infinită a conținutului, notificările artificiale, recompensele digitale și fluxurile algoritmice care pot expune copiii la materiale nocive.

Platformele ar trebui să le ofere minorilor instrumente simple pentru raportarea conținutului periculos, iar părinții ar primi mijloace mai eficiente de control.

Obligațiile ar varia în funcție de natura serviciului și de vârsta utilizatorilor. Serviciile educaționale, cele furnizate de autorități și sistemele AI destinate activităților industriale sau de birou ar urma să fie exceptate.

Platformele vor plăti pentru propria supraveghere

Planul introduce și o obligație financiară pentru companiile vizate. Acestea ar urma să plătească o taxă destinată finanțării autorităților care vor controla respectarea regulilor.

Pentru marile platforme, costurile nu se vor limita la plata taxei. Verificarea vârstei, reproiectarea serviciilor, construirea conturilor diferențiate și administrarea acordului parental vor necesita investiții tehnologice și juridice importante.

Restricționarea accesului minorilor poate reduce și timpul petrecut pe platforme, numărul de utilizatori activi și inventarul publicitar disponibil. Publicitatea direcționată către minori pe baza profilării este deja interzisă de Regulamentul privind serviciile digitale – DSA –, astfel că miza economică nu este dispariția unei forme de publicitate care ar fi permisă în prezent, ci diminuarea audienței și a veniturilor generale generate de utilizatorii adolescenți.

Ce rol ar putea avea ANCOM

În România, ANCOM este coordonatorul serviciilor digitale și participă la supravegherea aplicării DSA la nivel național. Rolul exact al instituției în aplicarea viitorului EU Kids Act va depinde însă de forma finală a actului și de împărțirea competențelor între Comisia Europeană și autoritățile naționale.

Marile platforme sunt controlate direct de Comisia Europeană pentru obligațiile speciale prevăzute de DSA, în timp ce autoritățile naționale gestionează alte atribuții, inclusiv sesizările și cooperarea instituțională.

„Abordarea Uniunii ar trebui să le permită minorilor să beneficieze de potențialul enorm al serviciilor digitale, protejându-i în același timp împotriva abuzului și exploatării”, se arată în documentul citat de Reuters.

Nu este încă o interdicție în vigoare

Pentru moment, părinții și copiii din România nu trebuie să închidă niciun cont. Documentul descrie o propunere aflată în pregătire, nu o regulă aplicabilă.

Comisia Europeană va trebui să transforme principiile într-un proiect legislativ, iar acesta va intra în negocieri cu Parlamentul European și Consiliul UE. Discuțiile pot modifica pragul de 15 ani, tipurile de servicii incluse, metoda de verificare a vârstei și condițiile în care părinții pot autoriza accesul.