Furtuna perfectă pe piața energiei. Curentul a ajuns la 797 de euro/MWh

Prețurile energiei electrice au crescut puternic pe aproape toate piețele europene, pe fondul unei combinații periculoase între producția eoliană redusă, indisponibilitatea unor capacități nucleare, restricțiile din rețelele de transport și scumpirea accelerată a gazelor naturale.

Pe piața pentru ziua următoare, prețul mediu a ajuns la 237,61 euro/MWh în România, în timp ce Germania a înregistrat 256,55 euro/MWh, Polonia 251,48 euro/MWh, Austria 246,98 euro/MWh, iar Franța 216,33 euro/MWh.

Cea mai spectaculoasă situație a fost însă în Scandinavia. În sudul Suediei, zona de tranzacționare SE4, prețul mediu a urcat la 270,11 euro/MWh, peste nivelurile din Germania și Danemarca. În anumite intervale din seara zilei de 14 septembrie, energia a fost tranzacționată chiar și cu 797 de euro/MWh.

Suedia, împărțită între energie ieftină în nord și prețuri uriașe în sud

Creșterile procentuale din țările nordice par, la prima vedere, greu de explicat. Prețul a crescut cu 746% în Finlanda, cu 621% în nordul Norvegiei și cu aproape 600% în primele două zone energetice ale Suediei.

Procentele trebuie însă privite în context. Ele sunt calculate în raport cu prețuri extrem de mici înregistrate în ziua precedentă.

În Finlanda, nivelul anterior fusese de aproximativ 14,6 euro/MWh, iar după creșterea de 746% prețul a ajuns la 123,42 euro/MWh. În zona norvegiană NO4, prețul a crescut de la aproximativ 12,6 euro la 91,02 euro/MWh.

Situația cu adevărat gravă se găsește în sudul Suediei. Diferențele dintre cele patru zone ale țării au devenit uriașe:

• SE1, nordul Suediei: 98,73 euro/MWh;
• SE2: 105,90 euro/MWh;
• SE3: 144,81 euro/MWh;
• SE4, sudul Suediei: 270,11 euro/MWh.

Nordul țării beneficiază de cea mai mare parte a producției hidro și de capacități eoliene importante. Rețeaua nu poate însă transporta toată această energie către sud, unde se află o parte considerabilă a consumului.

Atunci când liniile de transport sunt congestionate, energia ieftină rămâne blocată în nord, iar sudul Suediei trebuie să importe electricitate la prețurile mult mai mari din Danemarca, Germania și celelalte piețe continentale.

Trei reactoare nucleare suedeze sunt oprite

Operatorul sistemului energetic suedez, Svenska kraftnät, arată că actuala situație este determinată de suprapunerea mai multor probleme.

Reactoarele Ringhals 3 și Ringhals 4 sunt oprite pentru lucrări de revizie și ar urma să revină în funcțiune la 31 octombrie, respectiv 30 noiembrie. Reactorul Forsmark 1 a intrat în revizie pe 6 septembrie și este programat să revină abia pe 17 noiembrie.

În același timp, cablul NordBalt, care leagă Suedia de Lituania, este indisponibil temporar, iar mai multe lucrări efectuate în rețeaua suedeză limitează capacitatea de transport.

Și rezervele hidroenergetice sunt sub presiune. Gradul de umplere a lacurilor de acumulare din Suedia și Norvegia se menține sub nivelurile considerate normale pentru această perioadă.

Producția eoliană s-a prăbușit la numai 500 MW

Problema imediată a fost producția foarte redusă de energie eoliană.

Pentru 14 septembrie, Svenska kraftnät anticipa o producție eoliană cuprinsă între numai 500 și 5.700 MW, în timp ce consumul maxim al Suediei era estimat la 14.700 MW.

Operatorul suedez a confirmat că prețul din SE4 a atins seara un maxim de 797 euro/MWh, principalele cauze fiind producția eoliană redusă și indisponibilitățile din rețea, peste care s-au suprapus deficitul de energie nucleară și situația hidroenergetică nefavorabilă.

Situația nu indică însă, cel puțin deocamdată, un risc imediat de întrerupere a alimentării. Operatorul suedez susține că sistemul dispune de suficiente rezerve de putere pentru următoarele trei zile, iar probabilitatea unui deficit fizic este redusă.

Este, așadar, în primul rând o criză de preț și de capacitate de transport, nu o situație în care energia electrică ar fi insuficientă pentru alimentarea consumatorilor.

Gazul de peste 83 de euro/MWh scumpește energia în toată Europa

Problemele din Scandinavia s-au suprapus peste o deteriorare rapidă a pieței energetice europene.

Contractele europene pentru gaze naturale cu livrare în decembrie au depășit 83 de euro/MWh. Spre comparație, în prima parte a anului, gazul european se tranzacționa în general între 28 și 40 de euro/MWh.

Creșterea este alimentată de nivelul redus al depozitelor europene, problemele de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate și incertitudinile geopolitice provocate de conflictul cu Iranul.

Atunci când energia eoliană, solară, hidro și nucleară nu acoperă consumul, centralele pe gaz sunt chemate să asigure diferența. Fiind ultimele unități necesare pentru echilibrarea pieței, acestea ajung frecvent să stabilească prețul pentru întreaga energie tranzacționată.

Astfel se explică de ce lipsa vântului produce acum efecte mult mai dure decât într-o perioadă în care gazul este ieftin.

Prețurile scad pentru 15 septembrie, dar rămân foarte ridicate

Datele publicate după următoarea licitație arată că episodul extrem începe să se atenueze.

Pentru energia care urmează să fie livrată pe 15 septembrie, prețul mediu din sudul Suediei coboară la 147,50 euro/MWh, de la 270,11 euro/MWh. În Germania, prețul scade de la 256,55 la 180,07 euro/MWh, iar în Danemarca ajunge la aproximativ 173–178 euro/MWh, după ce depășise 257 euro/MWh.

Scăderea rapidă confirmă că o parte importantă a exploziei prețurilor este legată de condițiile meteorologice și de configurația temporară a rețelelor și capacităților de producție.

Totuși, gazele foarte scumpe, nivelurile reduse din lacurile de acumulare și numeroasele reactoare aflate în revizie înseamnă că piața europeană rămâne vulnerabilă la noi episoade de prețuri extreme.