Uniunea Europeană pregătește o revizuire amplă a regulilor privind infrastructura energetică transfrontalieră, într-o încercare de a elimina blocajele din rețele, de a crește securitatea aprovizionării și de a reduce prețurile plătite de populație și companii.
Comisia pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European - ITRE - a aprobat joi modificarea Regulamentului privind rețelele energetice transeuropene, cunoscut drept TEN-E. Noile prevederi vizează conductele, cablurile electrice și celelalte instalații prin care energia circulă între statele membre.
Miza economică este majoră. Capacitatea insuficientă a interconexiunilor și blocajele existente în infrastructură împiedică energia mai ieftină să ajungă în regiunile în care prețurile sunt ridicate. Eurodeputații vor ca extinderea rețelelor să contribuie direct la integrarea pieței europene și la reducerea diferențelor de preț dintre state și regiuni.
Documentul a fost adoptat în comisia ITRE cu 56 de voturi pentru, zece împotrivă și nouă abțineri.
Propunerea actualizează regulile care stabilesc modul în care sunt planificate și autorizate marile proiecte energetice transfrontaliere. Obiectivul este îmbunătățirea conexiunilor dintre state și eliminarea punctelor în care capacitatea rețelelor este insuficientă.
O infrastructură mai bine conectată ar trebui să permită electricității să circule mai ușor din regiunile cu producție abundentă și prețuri mai reduse către zonele în care oferta este limitată și energia este mai scumpă.
Eurodeputații solicită ca, atunci când sunt analizate investițiile în rețele, autoritățile să ia în calcul efectele proiectelor asupra stabilității prețurilor, a integrării pieței și a capacității sistemului de a acoperi cererea.
Această abordare ar putea fi importantă pentru Europa Centrală și de Sud-Est, unde consumatorii și companiile ajung frecvent să plătească prețuri mai mari decât în statele vestice sau nordice, inclusiv din cauza interconexiunilor insuficiente și a congestiilor din rețele.
Noile reguli nu garantează însă o reducere imediată a facturilor. Efectele vor depinde de proiectele selectate, de ritmul investițiilor, de capacitatea de finanțare și de timpul necesar construirii infrastructurii.
Una dintre principalele schimbări este consolidarea rolului Comisiei Europene în elaborarea unui scenariu energetic comun la nivelul Uniunii.
Planificarea viitoarelor rețele ar urma să se bazeze pe date și ipoteze comune, pentru ca statele și operatorii de sistem să nu mai construiască proiectele pornind de la estimări diferite sau contradictorii.
Vor fi introduse și instrumente prin care să fie identificate sistematic lipsurile din rețelele de electricitate și hidrogen. Investițiile ar urma să fie direcționate cu prioritate către zonele în care există un deficit real de infrastructură.
Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei - ACER - ar urma să exercite, la rândul său, un control independent mai puternic asupra procesului de planificare.
„Europa are nevoie de infrastructura potrivită, în locurile potrivite, pe baza unor date solide și a unei evaluări clare a nevoilor reale ale cetățenilor și economiei noastre”, a declarat eurodeputata bulgară Tsvetelina Penkova, raportoarea dosarului.
Potrivit acesteia, noile reguli ar trebui să facă planificarea infrastructurii „mai democratică, transparentă și responsabilă”.
Revizuirea regulamentului urmărește și reducerea birocrației care întârzie proiectele energetice importante. Procedurile de autorizare ar urma să fie simplificate, astfel încât investițiile strategice să nu rămână blocate ani întregi în etapa administrativă.
Construirea unei noi linii electrice, a unui cablu submarin sau a unei conducte nu va fi însă prima soluție acceptată automat.
Înainte de aprobarea unei noi infrastructuri fizice, autoritățile vor trebui să verifice dacă rețelele existente pot fi optimizate sau dacă problema poate fi rezolvată prin digitalizare, gestionarea cererii și utilizarea mai eficientă a capacităților disponibile.
Această condiție ar putea reduce costurile și evita investițiile inutile, dar presupune și o evaluare mai complexă a alternativelor disponibile.
Eurodeputații vor ca planurile europene să includă mai clar securitatea și reziliența infrastructurii critice.
Lista priorităților ar urma să fie extinsă pentru a include echipamente și instalații destinate protejării elementelor esențiale ale rețelelor, precum și sisteme de monitorizare, control și digitalizare.
Vor putea fi luate în calcul și proiectele prin care infrastructura energetică este adaptată la schimbările climatice. Rețelele trebuie să poată rezista mai bine fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv valurilor de căldură, secetei, incendiilor, furtunilor și inundațiilor.
Parlamentarii europeni cer și accelerarea integrării tehnologiilor cu emisii nete zero în sistemul energetic.
„Noile reguli ar trebui să contribuie și la reducerea diferențelor de preț ale energiei electrice dintre statele membre și regiuni, astfel încât toți cetățenii UE să poată beneficia de o piață energetică mai integrată, de o securitate mai mare a aprovizionării și de un acces mai echitabil la energie la prețuri accesibile, indiferent de locul în care trăiesc”, a afirmat Tsvetelina Penkova.
Comisia ITRE a votat, cu 61 de voturi pentru, șase împotrivă și opt abțineri, și începerea negocierilor cu Consiliul UE asupra formei finale a legislației.
Mandatul de negociere trebuie însă confirmat într-o viitoare ședință plenară a Parlamentului European. Ulterior, Parlamentul și Consiliul, care reprezintă guvernele statelor membre, trebuie să ajungă la un acord asupra textului final.
Prin urmare, măsurile aprobate în comisie reprezintă poziția de negociere a eurodeputaților, nu reguli deja aplicabile.
Revizuirea TEN-E face parte din pachetul european privind rețelele, prezentat de Comisia Europeană la 10 decembrie 2025. Bruxelles-ul consideră că modernizarea infrastructurii este indispensabilă pentru atingerea obiectivelor de interconectare stabilite pentru 2030, consolidarea uniunii energetice și atingerea neutralității climatice.
