Anul 2026 are o probabilitate ridicată să intre în clasamentul celor mai călduroși ani înregistrați în România de la începutul măsurătorilor meteorologice, în 1900. Temperatura medie calculată pentru intervalul ianuarie–august a ajuns la 11,46 grade Celsius, potrivit analizei prezentate de Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie.
Datele au fost prezentate în cadrul conferinței „Schimbările climatice și impactul în economie”, organizată de DC Media Group.
„Calculând perioada ianuarie–august 2026, avem o temperatură medie de 11,46 grade Celsius. Există o probabilitate ridicată ca și acest an să se alăture seriei celor mai călduroși ani din țara noastră”, a declarat Elena Mateescu.
Tendința este vizibilă și la nivel mondial, unde lunile iulie și august 2026 s-au situat pe locul al doilea în clasamentul celor mai călduroase luni corespunzătoare înregistrate vreodată.
România s-a confruntat în 2026 nu doar cu temperaturi ridicate, ci și cu o perioadă prelungită de deficit pluviometric. Patru luni consecutive au avut abateri termice semnificative, iar timp de șase luni cantitățile de precipitații s-au situat sub valorile normale.
Această combinație a dus la accentuarea și extinderea secetei pedologice, dar și la deteriorarea situației hidrologice.
„Șase luni consecutive în care cantitățile deficitare de precipitații au fost înregistrate în fiecare lună au determinat accentuarea și extinderea secetei pedologice în întreaga țară, cu efecte și asupra situației hidrologice”, a explicat șefa ANM.
În cele șase luni analizate, cantitatea totală de precipitații a fost de numai 290 de litri pe metru pătrat. În Banat, Crișana, Maramureș și Moldova au fost înregistrate unele dintre cele mai mici cantități de precipitații pentru acest interval, raportat la seria de date începută în 1961.
Și celelalte regiuni agricole – Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Transilvania – au fost afectate de lipsa precipitațiilor.
„Seceta pedologică generată de cantitățile deficitare în perioadele de consum maxim pentru agricultură rămâne fenomenul cu frecvența cea mai mare în țara noastră”, a precizat Elena Mateescu.
Deficitul de apă s-a acumulat treptat. Precipitațiile au fost insuficiente în iarna 2025–2026, iar tendința s-a menținut în primăvară.
Potrivit datelor ANM, primăvara anului 2026 a fost a doua cea mai secetoasă din istoria măsurătorilor meteorologice din România, situându-se foarte aproape de recordul din 1986.
Seceta s-a intensificat în special în vestul, sudul și estul țării. La finalul lunii august, rezerva de apă din sol era redusă în suprafețe agricole extinse.
Cele mai afectate regiuni din perspectiva precipitațiilor înregistrate în timpul verii au fost Crișana, Maramureș, Banat, Oltenia, Moldova și Transilvania.
Primul cod roșu de caniculă din această vară a fost emis la sfârșitul lunii iunie, inițial pentru vestul și centrul-nordul țării, fiind extins ulterior asupra unei mari părți a României.
Temperatura a ajuns la 40,8 grade Celsius în vestul țării, în timp ce în București maximele s-au apropiat de 38–39 de grade.
Luna iulie a avut o abatere termică pozitivă relativ redusă, de 0,2 grade Celsius, fără avertizări cod roșu pentru temperaturi extreme. Spre sfârșitul lunii însă, mercurul termometrelor a urcat până la 38,3 grade Celsius la Sânnicolau Mare.
Cel mai ridicat nivel al verii a fost înregistrat pe 6 august: 41,2 grade Celsius la Șăcăieni. Temperaturile au depășit pragul de caniculă și la cele trei stații meteorologice din Capitală.
„Polul căldurii în această vară a fost în partea de vest a țării”, a arătat Elena Mateescu. În unele regiuni, precum Crișana, Maramureș și Transilvania, temperaturile au ajuns la valori comparabile sau chiar mai mari decât cele din vara anului 2024, cea mai caldă vară înregistrată până acum în România.
Frecvența fenomenelor meteorologice periculoase este reflectată și de numărul avertizărilor emise de ANM.
În 2024 au fost emise 166 de avertizări generale, dintre care 18 coduri roșii. Cincisprezece dintre acestea au vizat temperaturile ridicate.
În 2025, numărul avertizărilor a urcat la 170. Au fost emise 14 coduri roșii, dintre care zece pentru temperaturi extreme.
În primele opt luni din 2026 au fost deja emise 152 de avertizări generale și 11 coduri roșii, zece dintre acestea fiind provocate de temperaturile ridicate.
„Este posibil ca până la finalul anului să depășim numărul avertizărilor generale pentru fenomene meteorologice periculoase din anii anteriori. Valurile de căldură sunt din ce în ce mai intense și mai frecvente”, a avertizat directorul general al ANM.
Începutul toamnei nu a adus o schimbare majoră. Prima decadă a lunii septembrie a fost deosebit de caldă, fiind înregistrate mai multe recorduri zilnice atât pentru temperaturile maxime, cât și pentru cele minime.
Elena Mateescu a atras atenția că efectele nu se limitează la agricultură. Printre sectoarele economice cele mai expuse fenomenelor meteorologice extreme se numără energia, gestionarea resurselor de apă și sănătatea.
„Agricultura, sănătatea, energia și resursele de apă sunt sectoarele cele mai afectate atunci când vorbim despre fenomene meteorologice extreme”, a spus șefa ANM.
În opinia sa, prognozele și avertizările trebuie dublate de investiții, măsuri de adaptare și politici publice capabile să reducă pierderile economice și riscurile pentru populație.
„Nu avem timp de pierdut. Adaptarea și prevenirea rămân cele două componente pe care trebuie să le punem în practică, atât prin măsuri tehnice, cât și prin politici publice”, a conchis Elena Mateescu.
