Randamentul obligațiunilor guvernamentale americane pe zece ani a depășit pragul de 5%, pentru prima dată din octombrie 2023, punând presiune asupra costurilor de finanțare din întreaga lume. Pentru România, efectul nu este direct și nici automat, dar investitorii vor cere randamente mai mari pentru a cumpăra obligațiuni emise de un stat considerat mai riscant decât SUA.
Randamentul titlurilor de Trezorerie americane cu scadența la zece ani a urcat luni peste 5%, pe fondul scumpirii petrolului, al temerilor privind inflația și al așteptărilor ca Rezerva Federală să majoreze din nou dobânda de politică monetară.
Marți, dobânda obligațiunilor americane a continuat să se mențină în apropierea acestui prag, în timp ce dolarul a ajuns aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele două săptămâni. Piețele evaluau la aproximativ 93% probabilitatea unei majorări a dobânzii Fed la ședința care se încheie miercuri, potrivit Reuters.
Datele Trezoreriei SUA arată că randamentul oficial de închidere pentru obligațiunile pe zece ani a fost luni de 4,97%, însă cotațiile din timpul ședinței au depășit pragul de 5%.
Titlurile emise de Trezoreria SUA sunt considerate reperul activelor fără risc pe piețele financiare internaționale. Dacă acestea oferă un randament de aproximativ 5%, investitorii au mai puține motive să își asume riscurile asociate obligațiunilor emise de state cu deficite mari, ratinguri mai slabe sau piețe financiare mai puțin lichide.
Pentru a atrage cumpărători, aceste state trebuie să ofere o primă de risc peste randamentul activelor americane.
Mecanismul poate fi explicat simplu: dacă un investitor poate obține 5% dintr-un titlu al Guvernului SUA, acesta nu va accepta un randament apropiat pentru datoria unei țări precum România. Pentru riscul suplimentar va solicita o dobândă mai mare.
Creșterea randamentelor americane poate determina și retrageri de capital de pe piețele emergente, aprecierea dolarului și scăderea prețului obligațiunilor deja tranzacționate. Randamentul unei obligațiuni crește atunci când prețul acesteia scade.
Transmiterea nu se produce însă mecanic, punct cu punct. O creștere cu 0,20 puncte procentuale a randamentului american nu înseamnă că România se va împrumuta automat cu 0,20 puncte procentuale mai scump.
Pentru eurobondurile României emise în euro, reperele directe sunt în principal randamentele obligațiunilor germane și ratele de pe piața europeană. Titlurile americane influențează însă nivelul global al dobânzilor, apetitul pentru risc și modul în care administratorii de fonduri compară oportunitățile de investiție în dolari și euro.
Costul final plătit de România depinde de două componente: dobânda de referință de pe piața în care este realizată emisiunea și prima de risc cerută pentru datoria românească.
Această primă este influențată de deficitul bugetar, necesarul de finanțare, datoria publică, ratingul de țară, stabilitatea politică și credibilitatea măsurilor fiscale. Dacă randamentele internaționale cresc în același timp în care investitorii devin mai precauți față de România, cele două efecte se pot cumula.
Creșterea randamentelor americane este alimentată de mai mulți factori. Petrolul scump reaprinde temerile privind inflația și reduce spațiul băncilor centrale pentru relaxarea politicii monetare.
În același timp, deficitul bugetar ridicat al SUA obligă Trezoreria să emită volume mari de obligațiuni. Oferta suplimentară poate determina investitorii să solicite randamente mai ridicate pentru a absorbi noile titluri.
Pe piață apare și concurența marilor companii de tehnologie, care se împrumută pentru a finanța centre de date, cipuri și infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale. Valul de emisiuni corporative atrage o parte din capitalul disponibil și contribuie la presiunea asupra dobânzilor pe termen lung, potrivit unei analize Reuters.
Pentru România, momentul este nefavorabil: orice ieșire pe piețele externe într-o perioadă de volatilitate ridicată riscă să fie realizată la costuri mai mari. Ministerul Finanțelor poate alege momentul emisiunilor, maturitățile sau moneda în care se împrumută, dar nu poate evita tendința generală a pieței.
