Randamentele obligațiunilor SUA au urcat la niveluri nemaivăzute din 2007. Cum poate fi afectată finanțarea României

Piețele financiare așteaptă vineri primul discurs susținut la Jackson Hole de președintele Rezervei Federale, Kevin Warsh, într-un moment în care costurile împrumuturilor americane pe termen lung se află aproape de cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii. Mesajul șefului Fed poate influența nu numai dolarul și bursele, ci și costurile la care România se împrumută de pe piețele externe.

Randamentul obligațiunilor emise de Trezoreria SUA pe 30 de ani a urcat vineri cu un punct de bază, la aproximativ 5,20%, după ce săptămâna trecută a depășit temporar pragul de 5,3%, pentru prima dată din 2007. Randamentul titlurilor pe 10 ani se situa la aproximativ 4,68%, potrivit datelor prezentate de Reuters.

Investitorii încearcă să afle dacă Federal Reserve consideră că inflația persistentă impune o nouă înăsprire a politicii monetare sau dacă banca centrală americană poate continua să mențină dobânda neschimbată.

Discursul lui Kevin Warsh este programat la ora 10:00 în Statele Unite, în cadrul simpozionului anual de politică economică de la Jackson Hole, potrivit calendarului oficial al Rezervei Federale.

Piețele estimează o majorare, dar Fed nu a luat încă o decizie

Contractele futures indică o probabilitate de aproximativ 35% ca Federal Reserve să majoreze dobânda la ședința din 16 septembrie. Piețele includ însă aproape integral în cotații posibilitatea unei creșteri a dobânzii până în luna decembrie.

Aceste procente reprezintă numai anticipațiile investitorilor și nu o decizie deja luată de banca centrală americană.

La ședința din 28-29 iulie, Comitetul Federal pentru Piața Deschisă a menținut intervalul dobânzii de politică monetară la 3,50%-3,75%. Decizia a fost adoptată cu nouă voturi pentru și trei împotrivă. Cei trei membri care s-au opus au solicitat o majorare cu 0,25 puncte procentuale.

În comunicatul publicat după ședință, Fed a arătat că activitatea economică a continuat să crească într-un ritm solid, însă inflația a rămas peste ținta de 2%. Minutele ședinței Fed arată existența unor diferențe importante de opinie în interiorul instituției.

Tocmai de aceea, investitorii vor urmări dacă Warsh oferă indicii despre condițiile care ar putea determina o nouă majorare: evoluția inflației, piața muncii, prețurile energiei sau menținerea unei creșteri economice puternice.

Dolarul și obligațiunile au intrat în așteptare

Piețele valutare au fost relativ calme înaintea discursului. Euro se tranzacționa în jurul valorii de 1,1647 dolari, iar dolarul era cotat la aproximativ 159,45 yeni.

Acțiunile din regiunea Asia-Pacific au înregistrat creșteri ușoare, dar investitorii au evitat pozițiile importante înaintea intervenției șefului Fed. Bursele europene avansau cu aproximativ 0,5%, sprijinite și de scăderea prețului petrolului.

Țițeiul Brent cobora cu 0,6%, la aproximativ 89,2 dolari pe baril, și se îndrepta către o pierdere săptămânală de peste 5%.

În același timp, randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani era în scădere cu aproximativ opt puncte de bază față de finalul săptămânii precedente. Nivelul rămâne însă foarte ridicat din perspectivă istorică.

De ce contează randamentul obligațiunilor americane pentru România

Titlurile emise de Trezoreria SUA reprezintă reperul principal al piețelor financiare internaționale. Atunci când acestea oferă randamente mai mari, investitorii pot obține câștiguri ridicate din active considerate printre cele mai sigure din lume.

Pentru a-i convinge să cumpere obligațiuni emise de state cu un risc mai mare, inclusiv România, aceste țări trebuie să ofere la rândul lor dobânzi mai atractive.

Costul unui eurobond românesc este determinat de rata de referință de pe piețele internaționale, la care se adaugă prima de risc cerută României. Chiar dacă eurobondurile în euro sunt raportate mai direct la dobânzile europene, o creștere puternică a randamentelor americane se transmite de regulă și către celelalte piețe dezvoltate.

Prin urmare, România poate ajunge să plătească mai mult chiar dacă percepția investitorilor asupra economiei românești nu se deteriorează. Dacă se mărește simultan și prima de risc a țării, scumpirea finanțării poate fi și mai accentuată.

Ministerul Finanțelor arăta în prezentarea pentru investitori din aprilie că România atrăsese deja aproximativ șapte miliarde de euro echivalent de pe piețele externe în 2026, dintr-un volum de emisiuni internaționale planificat la circa zece miliarde de euro.

Pentru un stat cu un necesar ridicat de finanțare, diferențe aparent mici de randament pot însemna cheltuieli suplimentare importante cu dobânzile pe întreaga durată a împrumuturilor.

Dobânzile mari din SUA pot retrage bani de pe piețele emergente

Un al doilea canal de transmitere îl reprezintă mișcarea capitalurilor. Randamentele americane mai mari pot determina administratorii de fonduri să reducă expunerea pe activele piețelor emergente și să transfere bani către Statele Unite.

România concurează cu alte state pentru capitalul investitorilor internaționali. Dacă titlurile americane oferă randamente de peste 4,5%-5%, obligațiunile românești trebuie să compenseze diferența de risc prin dobânzi suficient de mari.

Retragerile de capital pot pune presiune atât pe prețul obligațiunilor românești, cât și pe cursul de schimb. Efectul nu este însă automat: evoluția leului depinde și de politica BNR, dobânzile interne, deficitul bugetar, inflația și percepția investitorilor asupra României.

Un dolar mai puternic poate pune presiune pe leu

Dacă mesajul lui Kevin Warsh va fi interpretat ca favorabil unor dobânzi mai mari, dolarul s-ar putea aprecia. O astfel de mișcare tinde să reducă apetitul pentru monedele și activele economiilor emergente.

Pentru România, efectul direct se vede în cursul leu-dolar și în costul obligațiilor denominate în dolari. Efectele indirecte pot apărea și prin prețurile internaționale ale petrolului, gazelor și altor materii prime tranzacționate în moneda americană.

În sens invers, un mesaj mai puțin dur privind inflația și dobânzile ar putea determina scăderea randamentelor obligațiunilor, slăbirea dolarului și revenirea apetitului pentru active mai riscante.

Oferta mare de obligațiuni americane menține presiunea asupra randamentelor

Creșterea randamentelor nu este determinată exclusiv de politica Federal Reserve. Investitorii urmăresc și volumul foarte mare de titluri pe care Trezoreria SUA trebuie să îl vândă pentru finanțarea deficitului federal.

În august, Trezoreria a anunțat o ofertă de 125 de miliarde de dolari pentru refinanțarea unor obligațiuni ajunse la scadență și atragerea a aproximativ 28,7 miliarde de dolari în numerar nou, potrivit comunicatului instituției.

Oferta ridicată de obligațiuni, inflația peste țintă și perspectiva menținerii unor dobânzi mari pentru o perioadă îndelungată pot determina investitorii să ceară randamente mai mari, în special pentru împrumuturile pe termen lung.

Discursul lui Kevin Warsh poate schimba rapid anticipațiile pieței, dar nu reprezintă în sine o decizie de politică monetară. Următoarea hotărâre asupra dobânzii va fi luată de întregul comitet al Federal Reserve la ședința din 15-16 septembrie.