Banca Națională a României a decis, în ședința din 8 iulie 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, într-un context complicat: inflația a continuat să urce în primăvară, economia a stagnat după contracția de la finalul anului trecut, iar riscurile externe și interne rămân ridicate.
Decizia nu a fost luată doar pe baza nivelului actual al inflației, ci pe o analiză mai largă a BNR privind evoluția prețurilor, cererea din economie, cursul de schimb, piața muncii, creditarea, politica fiscală și riscurile geopolitice.
Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an, păstrarea ratei pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% pe an și a ratei pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, banca centrală a decis menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.
Unul dintre principalele elemente analizate de BNR a fost evoluția inflației. Rata anuală a inflației a crescut în primele două luni ale trimestrului al doilea, ajungând la 10,85% în luna mai, de la 9,87% în martie.
Potrivit BNR, creșterea a fost determinată în special de scumpirile de pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază, al creșterii cotației petrolului și al majorării chiriilor pentru locuințele de stat.
În același timp, inflația CORE2 ajustat, indicator urmărit atent de banca centrală deoarece exclude prețuri volatile și administrate, și-a întrerupt tendința lent descendentă de la începutul anului. Aceasta a crescut ușor, până la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie. BNR explică evoluția prin efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, creșterea cursului leu/euro, dinamica prețurilor unor importuri și nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, indicator utilizat la nivelul statelor membre UE, a urcat la 9,7% în mai, de la 9% în martie. Rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 9,4%, iar rata medie anuală calculată pe baza IAPC a ajuns la 8,4%.
Totuși, BNR estimează că rata anuală a inflației se reduce ușor în iunie, iar în trimestrul al treilea din 2026 va consemna o scădere substanțială. Explicația băncii centrale ține de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice, precum și ale majorării cotelor de TVA și accizelor.
Al doilea pilon al analizei BNR este starea economiei. Activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025, în termeni trimestriali. BNR arată că această evoluție face probabilă o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, economia a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025. Consumul gospodăriilor populației și-a accentuat contracția în termeni anuali, în timp ce formarea brută de capital fix și-a încetinit creșterea, deși aceasta a rămas solidă.
Exportul net a continuat să susțină economia, dar impactul său expansionist s-a diminuat. Deficitul balanței comerciale și-a temperat scăderea anuală, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat reducerea, pe fondul unei evoluții mai bune a balanțelor veniturilor.
BNR observă, pe baza celor mai recente date, o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent. Totuși, evoluțiile sunt amestecate.
Vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul anual în aprilie-mai, vânzările auto-moto și-au reaccelerat ușor creșterea în aprilie, dar serviciile prestate populației și-au accentuat scăderea. Construcțiile au avut un salt amplu în aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția față de aceeași perioadă a anului trecut.
În aprilie, dinamica exporturilor de bunuri și servicii și-a diminuat marginal avantajul față de dinamica importurilor. În același timp, deficitul comercial și deficitul de cont curent și-au temperat descreșterea anuală.
BNR a luat în calcul și evoluțiile de pe piața muncii. Numărul salariaților din economie a continuat să se reducă în aprilie 2026, dar într-un ritm mai lent decât în precedentele trei luni. Rata șomajului BIM s-a menținut aproape constantă în aprilie-mai, după ce a urcat la o medie de 6,4% în trimestrul I.
Dinamica anuală a salariului brut nominal și cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-au încetinit trendul descendent în aprilie, dar au rămas la niveluri joase din perspectivă istorică. În același timp, intențiile de angajare pe termen foarte scurt au scăzut semnificativ în trimestrul II, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să se reducă.
BNR arată că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au avut o evoluție aproape liniară în a doua jumătate a trimestrului II. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung și-au continuat ajustarea descendentă, dar într-un ritm lent și pe o traiectorie sinuoasă.
Contextul a fost influențat de conflictul din Orientul Mijlociu, de situația politică internă și de incertitudinile asociate. Cursul leu/euro și-a anulat în mare parte corecția descendentă de la mijlocul trimestrului II și a rămas pe un nou palier, ușor sub nivelul atins în primele zile din mai. Raportul leu/dolar a continuat traiectoria general crescătoare, pe fondul aprecierii dolarului pe piețele internaționale.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a crescut ușor în primele două luni ale trimestrului II, până la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie.
BNR arată că încetinirea componentei în lei a fost depășită ca impact de creșterea creditului în valută, în special pe segmentul împrumuturilor acordate societăților nefinanciare, precum și de efectul statistic al evoluției cursului de schimb. Ponderea creditului în lei în totalul creditului privat a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie.
Din analiza BNR rezultă că banca centrală a ales prudența. Pe de o parte, inflația este încă ridicată, iar presiunile pe termen scurt nu au dispărut complet. Pe de altă parte, economia este slabă, cererea agregată se reduce, iar banca centrală anticipează presiuni dezinflaționiste mai clare în perspectivă, inclusiv ca efect al corecției bugetare începute în 2025 și continuate în acest an.
BNR subliniază însă că incertitudinile rămân mari. Acestea sunt legate de măsurile care ar putea fi adoptate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare, în acord cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv.
Riscuri majore vin și din exterior. Conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global pot afecta puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor, activitatea firmelor, profiturile companiilor, inflația la nivel european și mondial, dar și percepția de risc față de regiune, cu efect asupra costurilor de finanțare.
BNR subliniază că absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în special a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru a contrabalansa parțial efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Banca centrală arată că fondurile europene sunt importante și pentru realizarea reformelor structurale, inclusiv a tranziției energetice. În același timp, BNR consideră relevante deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale a SUA, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
BNR precizează că deciziile adoptate vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la o creștere economică sustenabilă.
Banca centrală reiterează că, în contextul actual, este esențial un mix echilibrat de politici macroeconomice, alături de reforme structurale și utilizarea fondurilor europene pentru creșterea potențialului economic pe termen lung.
BNR anunță că va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și internațional și că este pregătită să folosească instrumentele de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului privind stabilitatea prețurilor, în condiții de menținere a stabilității financiare.
Minuta deliberărilor privind decizia de politică monetară din 8 iulie 2026 va fi publicată pe site-ul BNR în 20 iulie, la ora 15:00. Următoarea ședință de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR va avea loc pe 10 august 2026.
