Statul nu a reușit să se împrumute azi. Ce sumă era vizată

Ministerul Finanțelor nu a atras bani în sesiunea suplimentară de oferte necompetitive organizată vineri, după licitația de joi la care statul a împrumutat 665,6 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark. Băncile nu au participat la sesiunea de vineri, deși statul intenționa să mai atragă încă 99,9 milioane de lei la randamentul stabilit în licitația principală, de 6,65% pe an.

Statul a vrut să împrumute încă 99,9 milioane de lei, dar băncile nu au venit cu oferte

Băncile nu au participat vineri la sesiunea de oferte necompetitive aferentă licitației organizate joi de Ministerul Finanțelor, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României.

Licitația suplimentară fusese programată pentru ca statul să poată atrage încă 99,9 milioane de lei, la același randament stabilit în licitația principală de joi. Aceasta este procedura obișnuită în cazul titlurilor de stat de tip benchmark: după licitația de referință, Ministerul Finanțelor poate organiza o sesiune suplimentară, destinată ofertelor necompetitive, prin care poate atrage încă până la 15% din valoarea nominală adjudecată.

De această dată, însă, băncile nu au depus oferte în sesiunea de vineri. Practic, Ministerul Finanțelor a rămas cu suma atrasă joi, respectiv 665,6 milioane de lei.

Licitația principală a fost suprasubscrisă

Joi, Ministerul Finanțelor a împrumutat 665,6 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu maturitate reziduală la 50 de luni. Randamentul mediu a fost de 6,65% pe an.

Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris 1,367 miliarde de lei. Asta înseamnă că cererea a fost de peste trei ori mai mare decât valoarea anunțată inițial de stat.

Cu toate acestea, interesul puternic din licitația principală nu s-a repetat și în sesiunea suplimentară de vineri. Lipsa ofertelor arată că băncile nu au dorit să cumpere titluri suplimentare la randamentul stabilit joi, deși în ziua precedentă cererea fusese consistentă.

Ce sunt ofertele necompetitive

Sesiunile de oferte necompetitive permit dealerilor primari să cumpere titluri de stat la randamentul stabilit în licitația principală. Spre deosebire de licitația competitivă, în care participanții indică randamentul la care sunt dispuși să cumpere titlurile, în sesiunea necompetitivă prețul este deja fixat.

Pentru Ministerul Finanțelor, aceste sesiuni sunt o modalitate de a completa suma atrasă la licitația de bază. Pentru bănci, ele pot fi atractive atunci când randamentul rezultat la licitația principală este considerat suficient de bun în raport cu evoluția pieței și cu necesarul propriu de plasamente.

Faptul că vineri nu au fost depuse oferte nu înseamnă că licitația principală a fost slabă. Dimpotrivă, joi statul a atras peste valoarea anunțată inițial. Totuși, absența interesului în sesiunea suplimentară indică o anumită prudență din partea băncilor, mai ales într-un context în care piața urmărește atent costurile de finanțare ale statului, deficitul bugetar și calendarul de împrumuturi.

Ministerul Finanțelor vrea să împrumute 4,6 miliarde de lei în mai

Pentru luna mai 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde de lei. La această sumă se poate adăuga încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiunile suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.

Programul de împrumuturi din luna mai este mai mare decât cel din aprilie. Ministerul Finanțelor a prevăzut pentru mai o sumă de 4,6 miliarde de lei, cu 700 de milioane de lei peste nivelul programat în aprilie 2026, când împrumuturile planificate au fost de 3,9 miliarde de lei.

Banii atrași prin certificate de trezorerie cu discont și obligațiuni de stat de tip benchmark sunt destinați refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat.

Costul finanțării rămâne ridicat

Randamentul mediu de 6,65% pe an obținut la licitația de joi arată nivelul la care statul se finanțează pe piața internă pentru obligațiuni cu maturitate reziduală de puțin peste patru ani. Pentru buget, aceste randamente contează direct, pentru că influențează costul datoriei publice și cheltuielile cu dobânzile în anii următori.

Într-un context în care Ministerul Finanțelor trebuie să acopere atât deficitul bugetar, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență, interesul băncilor pentru titlurile de stat rămâne esențial. Licitația de joi a arătat că există cerere pentru datoria statului, însă sesiunea de vineri a transmis un semnal mai rezervat: la randamentul stabilit în ziua precedentă, băncile nu au dorit expunere suplimentară.

Pentru contribuabili, miza este legată de costul final al împrumuturilor publice. Cu cât statul se împrumută mai scump, cu atât crește presiunea pe buget prin plata dobânzilor. Iar aceste cheltuieli se adaugă celor necesare pentru pensii, salarii, investiții, sănătate, educație și funcționarea administrației.

Ministerul Finanțelor va continua în luna mai seria de licitații programate, în încercarea de a acoperi necesarul de finanțare al statului. Episodul de vineri arată însă că, deși cererea poate fi ridicată la licitațiile principale, băncile rămân selective atunci când vine vorba de plasamente suplimentare.