Primăriile primesc bani fără dobândă, dar există o capcană. Finanțele au publicat normele de aplicare

Primăriile pot lua împrumuturi fără dobândă pentru proiectele PNRR. Termenul limită care pune presiune pe autoritățile locale

Autoritățile locale care derulează proiecte finanțate prin PNRR pot primi împrumuturi pe termen scurt de la Ministerul Finanțelor, cu dobândă zero, pentru a acoperi temporar cheltuielile eligibile și TVA aferentă acestora. Mecanismul a fost detaliat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 531/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 400 din 12 mai 2026, și vizează accelerarea investițiilor locale finanțate prin Planul național de redresare și reziliență.

Măsura este gândită ca o soluție de lichiditate pentru primării, consilii județene și sectoarele municipiului București care au proiecte PNRR în derulare, dar care pot întâmpina blocaje din cauza lipsei temporare de bani. Practic, Ministerul Finanțelor le poate acorda împrumuturi din echivalentul în lei al unor sume în valută reprezentând finanțare rambursabilă din PNRR, înregistrate în contul ministerului deschis la Banca Națională a României.

Banii nu sunt însă o finanțare suplimentară nerambursabilă, ci un sprijin temporar. Autoritățile locale trebuie să îi folosească strict pentru scopul prevăzut de ordin și să îi returneze până la data de 15 noiembrie 2026 inclusiv.

Ce urmărește Ministerul Finanțelor prin noul mecanism

Ordinul pune în aplicare prevederile OUG nr. 36/2026 și stabilește regulile concrete prin care unitățile și subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita, primi, utiliza și rambursa împrumuturile acordate de Ministerul Finanțelor.

Miza este una direct legată de absorbția fondurilor PNRR. Multe proiecte locale au termene strânse, iar întârzierile de plată pot duce la blocaje în execuție, la suspendarea lucrărilor sau chiar la riscul de nefinalizare în perioada asumată. Prin acest mecanism, statul încearcă să asigure lichiditate temporară acolo unde investițiile sunt deja avansate și mai au nevoie de finanțare pentru a continua.

Împrumuturile pot fi folosite pentru finanțarea cheltuielilor eligibile, inclusiv pentru TVA aferentă cheltuielilor eligibile, necesare implementării proiectelor finanțate prin PNRR. Așadar, nu este vorba despre bani care pot fi direcționați liber către alte cheltuieli ale primăriilor, ci despre sume cu destinație clară.

Dobândă zero, dar termen scurt de rambursare

Una dintre cele mai importante prevederi este că împrumuturile se acordă cu dobândă 0. Pentru autoritățile locale, aceasta este o facilitate importantă, mai ales într-un context în care costurile de finanțare pot pune presiune pe bugetele locale.

Totuși, avantajul dobânzii zero vine la pachet cu o condiție strictă: rambursarea trebuie făcută până la 15 noiembrie 2026 inclusiv. Ordinul prevede că restituirea împrumutului se face într-o singură tranșă, conform scadențarului de plată.

În cazul în care banii nu sunt returnați integral la termen, se calculează dobândă de întârziere pentru fiecare zi de întârziere, la nivelul prevăzut de Codul de procedură fiscală. Dobânda de întârziere devine venit al bugetului Trezoreriei Statului.

Mai mult, autoritățile locale care nu rambursează împrumuturile la termen riscă o măsură cu impact bugetar major: sistarea alimentării bugetelor locale cu anumite sume de la bugetul de stat, până la stingerea obligațiilor restante.

Cine poate cere împrumuturi și în ce limite

Împrumuturile se acordă cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, în limita totală de 10.000.000 mii lei, adică 10 miliarde lei.

Ordinul stabilește și plafoane pentru suma care poate fi autorizată în funcție de tipul autorității locale. Pentru comune și orașe, valoarea maximă este nelimitată, în sensul că ordinul nu stabilește un plafon individual. Pentru municipii, plafonul este de 100.000 mii lei, adică 100 milioane lei. Pentru județe, municipii reședință de județ și sectoarele municipiului București, limita este de 150.000 mii lei, adică 150 milioane lei.

Un alt element important este că aceste împrumuturi sunt exceptate de la limita de îndatorare prevăzută de Legea finanțelor publice locale. Sunt exceptate și de la plafoanele de contractare și tragere.

Această prevedere contează mult pentru autoritățile locale care au deja finanțări rambursabile în derulare și care, în mod normal, ar putea întâmpina dificultăți în contractarea unor noi împrumuturi.

Proiectele trebuie să fie avansate

Ordinul nu permite accesarea împrumuturilor pentru orice proiect PNRR. Pentru ca o autoritate locală să poată cere banii, trebuie să existe o notificare din partea ordonatorilor de credite cu rol de coordonator de reforme sau investiții.

Această notificare trebuie să confirme că proiectul continuă să fie implementat prin PNRR, că nu au fost formulate sesizări sau nereguli grave în implementare, că există o valoare a cheltuielilor eligibile rămase de executat și că progresul tehnic al obiectivului de investiții este de minimum 60%.

Aceasta este o condiție esențială. Statul nu finanțează proiecte aflate la început, ci încearcă să susțină investițiile care au ajuns deja într-un stadiu avansat și care pot fi împinse spre finalizare.

Din punct de vedere editorial, aceasta este una dintre cele mai importante idei ale ordinului: banii sunt pentru proiecte PNRR aflate deja pe șantier, nu pentru investiții care există doar pe hârtie.

Dosarul se depune exclusiv electronic

Autoritățile locale care vor să acceseze împrumuturile trebuie să transmită documentele exclusiv în format electronic, la adresa de e-mail indicată de Ministerul Finanțelor. Termenul limită pentru transmiterea documentelor este 20 iulie 2026 inclusiv.

Documentația este amplă. Printre actele cerute se află cererea pentru autorizarea contractării împrumutului, calculul gradului de îndatorare, situația datoriei publice locale existente, declarații pe propria răspundere ale ordonatorului principal de credite, hotărârea autorității deliberative prin care se aprobă împrumutul, copia contractelor de finanțare PNRR, notificarea coordonatorului de reforme sau investiții și confirmarea Trezoreriei privind conturile în care vor fi virați banii.

Ordinul include și modele de formulare, de la declarații și cereri până la hotărârea de consiliu local sau județean și convenția de împrumut care va fi semnată cu Ministerul Finanțelor.

Responsabilitatea revine autorităților locale

Un punct sensibil al ordinului este cel legat de răspundere. Documentul precizează că oportunitatea contractării împrumutului, întocmirea documentelor, încadrarea în scopul pentru care se contractează împrumutul, derularea acestuia și asumarea riscurilor care pot decurge din nefinalizarea la timp a proiectelor revin în totalitate autorităților locale și ordonatorilor principali de credite.

Aceștia pot răspunde civil sau penal, după caz. În plus, declarațiile depuse în dosar se fac pe propria răspundere, cu trimitere la prevederile Codului penal privind falsul în declarații.

Cu alte cuvinte, Ministerul Finanțelor pune la dispoziție mecanismul de finanțare temporară, dar responsabilitatea pentru corectitudinea documentelor și pentru folosirea banilor rămâne la nivel local.

Ce se întâmplă dacă primăriile nu dau banii înapoi

Cea mai dură prevedere se referă la autoritățile locale care nu rambursează împrumutul până la termenul de 15 noiembrie 2026.

În acest caz, Ministerul Finanțelor întocmește lista unităților administrativ-teritoriale cu restanțe și poate fi aplicată măsura sistării alimentării bugetelor locale cu cote defalcate din impozitul pe venit și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Există însă excepții pentru cheltuieli sociale și salariale esențiale. Sunt protejate plățile pentru salarii și contribuții, drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, indemnizațiile persoanelor cu handicap grav, precum și plățile pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap.

Chiar și așa, mecanismul pune presiune mare pe primării și consilii județene. Dacă nu returnează banii la timp, acestea pot ajunge într-o situație bugetară dificilă, în care sumele primite de la bugetul de stat sunt direcționate prioritar către stingerea datoriei.

Impact pentru contribuabili și comunități locale

Pentru contribuabili, ordinul poate avea două efecte. Pe de o parte, poate ajuta la continuarea unor investiții locale importante: școli, spitale, infrastructură, eficiență energetică sau alte proiecte finanțate prin PNRR. Dacă o primărie nu are bani temporar pentru cheltuieli eligibile, împrumutul de la Ministerul Finanțelor poate preveni blocarea lucrărilor.

Pe de altă parte, mecanismul transferă o presiune semnificativă asupra administrațiilor locale. Banii trebuie returnați rapid, iar nerespectarea termenului poate afecta alimentarea bugetelor locale. În comunitățile în care administrațiile au deja dificultăți financiare, un împrumut nerambursat la timp poate complica și mai mult situația.

Ordinul poate fi citit, astfel, în două chei: este o soluție pentru salvarea unor investiții PNRR, dar și un test de disciplină financiară pentru autoritățile locale.

Statul oferă bani fără dobândă, dar cere ca proiectele să fie avansate, documentele să fie asumate, iar împrumutul să fie restituit până la termen. Pentru primării, avantajul este clar: pot evita blocarea investițiilor. Riscul este la fel de clar: dacă nu rambursează la timp, pot pierde temporar accesul la sume importante din bugetul de stat.