România riscă miliarde din PNRR. Ministerul Energiei: jaloanele sunt aproape gata, dar banii depind de evaluarea Comisiei.
România se află într-un punct critic în relația cu Comisia Europeană pe tema PNRR: deși Ministerul Energiei susține că și-a îndeplinit aproape toate jaloanele, plățile de miliarde de euro rămân sub semnul întrebării, iar riscul de suspendare este recunoscut oficial, se spune într-un răspuns primit la solicitarea DCBusiness.
Potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei, cererea de plată nr. 3 are o valoare de aproximativ 2,67 miliarde de euro, iar cererea de plată nr. 4 se ridică la circa 2,62 miliarde de euro.
Aceste sume sunt condiționate de îndeplinirea integrală a tuturor jaloanelor și țintelor asumate. Orice întârziere sau neconformitate poate duce la blocarea, suspendarea sau chiar reducerea plăților.
Singurul jalon nevalidat integral este cel privind guvernanța corporativă a companiilor de stat din energie, evaluat la doar 65,5% îndeplinire de către Comisia Europeană.
Pentru acest jalon, România a fost obligată să refacă proceduri de selecție și să schimbe conduceri în mai multe companii. Chiar și așa, Comisia a cerut clarificări suplimentare, ceea ce menține incertitudinea asupra banilor aferenți cererii de plată.
În paralel cu riscurile legate de jaloane, datele Ministerului Energiei arată că gradul de absorbție pentru investițiile din PNRR este de doar 33%, raportat la sumele contractate și decontate.
Acest nivel scăzut pune presiune suplimentară pe respectarea termenelor, în condițiile în care proiectele trebuie finalizate până în august 2026.
Ministerul subliniază că jaloanele pe care le gestionează țin de reforme și nu au alocări financiare directe. Cu toate acestea, ele sunt esențiale pentru deblocarea fondurilor.
Cu alte cuvinte, România poate avea reformele „pe hârtie” îndeplinite, dar dacă acestea nu sunt validate de Comisia Europeană, banii nu vin.
Cel mai important semnal vine chiar din răspunsul instituției: riscul suspendării sau reducerii plăților este „real” și se aplică întregului PNRR, până la evaluarea finală a Comisiei Europene.
În acest moment, România joacă o miză de peste 5 miliarde de euro doar din cererile 3 și 4, bani care depind de detalii tehnice, clarificări și validări finale.
Deși Ministerul Energiei susține că a făcut toate corecțiile necesare, realitatea este că decizia finală nu aparține Bucureștiului, ci Bruxelles-ului.
Iar până la verdictul Comisiei, fondurile rămân în aer.
