Paradox pe piața energiei: România exportă electricitate, dar prețurile rămân ridicate. Europa, ruptă în două
România produce mai multă energie decât consumă, exportă electricitate în mai multe direcții, dar prețurile rămân ridicate, într-un context european extrem de fragmentat. Datele din 27 martie 2026 arată un sistem energetic echilibrat tehnic, dar tensionat economic.
România produce peste consum și exportă masiv
La ora 13:36, consumul intern era de 6.163 MW, în timp ce producția ajungea la 6.879 MW, rezultând un excedent de aproximativ 715 MW. Această energie era exportată către mai multe state din regiune, inclusiv Bulgaria, Serbia și Ungaria.
- Nuclear: 1.305 MW (18,94%)
- Eolian: 1.283 MW (18,71%)
- Hidrocarburi: 1.272 MW (18,52%)
- Hidro: 1.145 MW (16,71%)
- Fotovoltaic: 1.127 MW (16,29%)
- Cărbune: 678 MW (9,87%)
Energia regenerabilă (eolian + solar + hidro) are o pondere semnificativă, ceea ce explică surplusul din anumite intervale.
Prețuri orare: volatilitate mare în România
Pe piața spot administrată de OPCOM, prețurile variază puternic pe parcursul zilei:
- minim: 428 lei/MWh (ora 10)
- maxim: 698 lei/MWh (ora 6)
- medie ridicată în orele de seară: peste 630 lei/MWh
După prânz, prețurile scad spre zona 450–460 lei/MWh, pe fondul producției solare și eoliene.
Această volatilitate arată dependența tot mai mare de surse regenerabile, care produc în funcție de condițiile meteo și creează diferențe mari între orele de vârf și cele de consum redus.
Europa, împărțită între prețuri foarte mici și foarte mari
Datele europene arată un contrast puternic:
- prețuri foarte mici: Spania și Portugalia – 11,41 euro/MWh
- prețuri scăzute: Finlanda – 27,63 euro/MWh, Suedia – sub 60 euro/MWh în unele zone
- prețuri ridicate: Italia – 141,18 euro/MWh, Ungaria – 141,83 euro/MWh, Elveția – 145,67 euro/MWh
România se situează la 112,37 euro/MWh, peste media unor piețe vestice, dar sub nivelurile din sud-estul Europei.
Creșterile sunt generalizate: Estonia (+119%), Spania (+151%), Portugalia (+151%), Danemarca (+85%), ceea ce indică o volatilitate extremă la nivel continental.
De ce exportăm energie, dar prețurile sunt mari
Situația aparent paradoxală are mai multe explicații:
piața este regională, iar prețul se aliniază la cel mai mare cost marginal din zonă
interconectările transmit scumpirile din alte state către România
energia ieftină produsă local este „absorbită” de exporturi
lipsa capacităților de stocare (doar 8 MW în sistem) limitează utilizarea optimă a surplusului
Practic, chiar dacă România produce suficientă energie, prețul este determinat de piața europeană, nu doar de costurile interne.
Concluzie: sistem stabil, piață tensionată
România are un sistem energetic funcțional, cu producție diversificată și capacitate de export, însă rămâne vulnerabilă la dinamica regională a prețurilor.
Diferențele uriașe din Europa arată că piața energetică este tot mai fragmentată, iar consumatorii plătesc nu doar costul producției interne, ci și tensiunile geopolitice și dezechilibrele din alte state.
În lipsa unor investiții rapide în stocare și flexibilitate, volatilitatea prețurilor va continua să fie regula, chiar și în zilele în care România produce mai mult decât consumă.
Taguri: energie electrică, OPCOM, preț energie