EXCLUSIV „Big Brother fiscal” prinde contur: ce pregătește ANAF

anaf-ilustratie_60698100
ANAF / Foto: DCBusiness
ANAF accelerează interconectarea bazelor de date. Statul va avea acces integrat la informații, iar birocrația pentru firme ar urma să scadă.

ANAF conectează toate bazele de date în 2026. Statul va avea „imagine completă” asupra economiei

Interconectarea bazelor de date ale statului, unul dintre jaloanele cheie din PNRR, intră în linie dreaptă, cu termen de finalizare stabilit pentru 2026, transmite ANAF în urma unei solicitări din partea DCBusiness. Măsura vizează conectarea sistemelor ANAF cu alte instituții esențiale, precum Registrul Comerțului sau platformele de achiziții publice, și promite o schimbare majoră: mai puțină birocrație pentru firme și un control fiscal mult mai eficient.

Datele apar într-un răspuns oficial transmis de Agenția Națională de Administrare Fiscală, care detaliază stadiul reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Termen clar: trimestrul II 2026

Potrivit documentului, interconectarea bazelor de date se află în faza de operaționalizare tehnică, iar termenul final este trimestrul al doilea din 2026.

Autoritățile dau deja exemple concrete de progres: încă din decembrie 2024 a fost realizată interconectarea între baza de date Patrimven și Sistemul Electronic de Achiziții Publice, ceea ce permite schimbul automat de informații între instituții.

Această infrastructură este esențială pentru ceea ce ANAF descrie drept o „analiză de risc în timp real” și pentru automatizarea controalelor fiscale.

Statul vede tot: cum se schimbă relația cu contribuabilul

Prin conectarea sistemelor, ANAF va putea corela date din mai multe surse:

  • facturi electronice (e-Factura)
  • transporturi monitorizate (e-Transport + GPS)
  • declarații fiscale și contabile (SAF-T)
  • baze de date ale altor instituții

Rezultatul: o imagine completă asupra activității economice, fără ca inspectorii să mai fie nevoiți să meargă fizic la sediul firmelor.

În practică, asta înseamnă că neconcordanțele vor fi identificate automat, iar controalele vor deveni mai rapide și mai țintite.

Birocrația scade, dar crește presiunea pe conformare

Autoritățile susțin că interconectarea va reduce semnificativ birocrația pentru companii. Schimbul automat de date elimină o parte din documentele și raportările redundante, iar procesele devin mai rapide.

Pe de altă parte, sistemul crește presiunea pe contribuabili. Orice eroare sau diferență între datele raportate în diverse sisteme poate fi detectată imediat.

ANAF subliniază că această transformare face parte dintr-un model de control bazat pe date, în care inspecțiile clasice sunt înlocuite de monitorizare continuă și analiză digitală.

Jalon PNRR cu impact direct asupra colectării

Interconectarea bazelor de date este legată direct de obiectivul major al reformei fiscale: reducerea evaziunii și creșterea gradului de colectare.

Potrivit ANAF, digitalizarea completă – care include e-Factura, e-TVA, SAF-T și interconectarea sistemelor – permite identificarea rapidă a riscurilor fiscale și combaterea evaziunii în timp real.

De altfel, toate aceste sisteme funcționează integrat, alimentând o bază comună de date care stă la baza deciziilor de control.

Ce urmează

Pe lângă interconectarea tehnică, ANAF are în plan:

  • dezvoltarea unor platforme de analiză de risc
  • utilizarea modelelor predictive
  • automatizarea deciziilor de control fiscal

Obiectivul final este trecerea completă la un sistem digital în care statul să poată analiza în timp real activitatea economică și să intervină rapid acolo unde apar suspiciuni.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close