România are acces la o finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro prin instrumentul SAFE, după ce Comisia Europeană a finalizat procedura de semnare a acordului de împrumut. Documentul fusese semnat săptămâna trecută de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și transmis ulterior la Bruxelles. Potrivit Ministerului Finanțelor, România obține astfel a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul acestui mecanism, după Polonia, banii urmând să fie folosiți pentru apărare, infrastructură strategică, tehnologie militară, proiecte de transport cu relevanță strategică și consolidarea industriei europene de apărare.
Finanțarea este importantă nu doar prin valoarea totală, ci și prin condițiile de împrumut: fiecare tranșă, inclusiv prefinanțarea, va avea o maturitate de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este valabilă până la 31 decembrie 2030.
Potrivit planului transmis Comisiei Europene, din suma totală de 16,68 miliarde de euro, aproximativ 4,2 miliarde de euro sunt prevăzute pentru infrastructura de transport rutier de interes național. Diferența va merge către proiecte de înzestrare, infrastructură și securitate din zona de apărare.
Ministerul Finanțelor leagă această finanțare inclusiv de proiecte strategice pentru Moldova, regiune care ar putea beneficia de investiții importante în conectivitate. Ministrul Alexandru Nazare a menționat proiecte precum Pașcani - Suceava - Siret, Târgu Neamț - Iași - Ungheni și alte investiții considerate esențiale pentru dezvoltarea regiunii.
„Prin SAFE, România nu investește doar în apărare și securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană. În aceste luni au fost create mecanisme concrete prin care proiectele strategice din regiune - Pașcani - Suceava - Siret, Târgu Neamț - Iași - Ungheni și alte investiții esențiale pentru Moldova - vor avea o evidență distinctă și predictibilă a finanțării până în 2031”, a declarat ministrul Finanțelor.
După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană va putea acorda României o prefinanțare de 15% din valoarea împrumutului. Aceasta înseamnă aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Acordul stabilește condițiile de acordare a împrumutului, perioada în care banii pot fi accesați și mecanismul prin care România va putea transmite cereri de plată. Prima cerere de tragere poate fi depusă în octombrie 2026, iar finanțarea va rămâne disponibilă până la finalul anului 2030.
Din perspectiva bugetară, durata lungă de rambursare este una dintre mizele programului. Faptul că împrumutul are o maturitate de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani permite statului să finanțeze proiecte mari fără presiunea unor rambursări rapide. În același timp, fiind vorba despre împrumuturi, nu granturi, banii vor trebui returnați, ceea ce face importantă selecția proiectelor și capacitatea de implementare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanțări europene dedicate securității.
„Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susține apărarea, infrastructura strategică, industria națională de profil și locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată. Ministerul Finanțelor a tratat acest dosar ca pe o prioritate, pentru că SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României”, a transmis Alexandru Nazare.
Ministrul susține că programul va avea și o componentă de transparență bugetară, printr-un mecanism distinct de evidență a proiectelor finanțate. Acest mecanism ar urma să fie inclus în bugetele ordonatorilor de credite care vor gestiona investițiile din SAFE, astfel încât cetățenii să poată vedea, până în 2031, cât se investește anual în autostrăzile și infrastructura finanțate prin acest program.
Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, iar Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a planului.
Instituțiile beneficiare vor fi Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Administrația Națională a Penitenciarelor.
Aceste instituții vor implementa proiectele și achizițiile asumate prin Planul de investiții al României. Practic, SAFE nu se limitează la echipamente militare, ci include și infrastructură asociată, proiecte de transport cu relevanță strategică și investiții în capacități care țin de securitatea națională.
România a semnat acordul la data de 12 mai 2026, în baza aprobării Memorandumului de către Guvern și de către Președintele României. Documentele originale semnate au fost transmise Comisiei Europene și au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026.
Comisia Europeană a finalizat astăzi procedura de semnare, ceea ce permite intrarea într-o etapă practică: pregătirea cererilor de plată, organizarea finanțării și implementarea proiectelor incluse în planul transmis la Bruxelles.
Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului se încheie la 31 decembrie 2030. În practică, asta înseamnă că România are la dispoziție următorii ani pentru a transforma această linie de finanțare în contracte, achiziții, lucrări și investiții efective.
SAFE este un instrument european temporar, creat pentru a sprijini statele membre în realizarea unor investiții urgente și majore în apărare, pe fondul deteriorării mediului de securitate european.
Pentru România, instrumentul are o dublă miză. Pe de o parte, permite finanțarea unor proiecte de apărare și securitate într-un context regional complicat. Pe de altă parte, poate susține investiții în infrastructură strategică și în industria de profil, cu efecte economice pentru companii, locuri de muncă și dezvoltarea unor capacități tehnologice interne.
Ministerul Finanțelor prezintă programul ca pe o oportunitate de a conecta securitatea națională cu dezvoltarea economică. În acest sens, investițiile în infrastructura Moldovei sunt puse în legătură cu rolul strategic al regiunii și cu nevoia de conectare la rețelele mari europene.
Alocarea de 16,68 miliarde de euro este una dintre cele mai mari finanțări europene accesibile României în următorii ani. Însă valoarea mare a programului vine și cu o presiune pe capacitatea statului de a implementa proiectele.
România are deja o istorie complicată în folosirea banilor europeni și în derularea marilor proiecte de infrastructură. În cazul SAFE, dificultatea poate fi și mai mare, pentru că proiectele vizează simultan apărarea, infrastructura strategică, securitatea și transporturile. Asta înseamnă proceduri complexe, coordonare între instituții și o nevoie ridicată de transparență.
Dacă mecanismul va funcționa, România ar putea finanța investiții care altfel ar fi fost greu de susținut doar din bugetul național. Dacă implementarea va întârzia, riscul este ca o finanțare foarte mare, obținută în condiții avantajoase, să se transforme într-un nou test de capacitate administrativă.
Pentru moment, semnarea acordului de către Comisia Europeană marchează trecerea de la etapa politică și administrativă la etapa de implementare. Urmează partea cea mai dificilă: proiectele, cererile de plată, achizițiile și lucrările efective.
