Jurnaliștii cu drepturi de autor și e-Factura. Cine este vizat, de fapt, de noile ordonanțe

Contabila e-factura
Cine trebuie și cine nu trebuie să emită facturi / Foto: Magnific
Jurnaliștii plătiți pe drepturi de autor nu par vizați direct de noile ordonanțe (OUG 89/2025 și OG 6/2026), dar pot fi afectați de e-Factura dacă emit facturi ca persoane fizice.

Jurnaliștii care lucrează pe contracte de drepturi de autor nu par să fie vizați direct de o modificare a regimului clasic de impozitare prin cele două ordonanțe analizate. Totuși, o categorie de persoane fizice poate intra sub incidența noilor reguli: cei care acționează ca furnizori sau prestatori, se identifică fiscal prin CNP și emit facturi pentru activitatea desfășurată.

Cu alte cuvinte, problema nu este contractul de drepturi de autor în sine, ci modul concret în care persoana este plătită și documentele folosite în relația cu beneficiarul.

Nu apare o modificare directă a impozitării drepturilor de autor

Din analiza OUG nr. 89/2025 și OG nr. 6/2026 nu rezultă o schimbare expresă a regimului fiscal aplicabil veniturilor din drepturi de autor, în forma clasică în care acestea sunt plătite de o firmă sau instituție care reține impozitul la sursă.

OUG nr. 89/2025 modifică mai multe zone din legislația fiscală - de la microîntreprinderi și e-Factura până la e-TVA, accize, impozitul pe construcții, salariul minim și măsuri bugetare -, dar nu introduce, în mod explicit, o regulă nouă pentru jurnaliștii plătiți pe drepturi de proprietate intelectuală.

Prin urmare, un jurnalist care are un contract de drepturi de autor cu o redacție, iar plătitorul de venit reține impozitul conform regulilor aplicabile, nu este automat obligat la e-Factura doar pentru că primește venituri din drepturi de autor.

Unde apare legătura cu e-Factura

Legătura apare în cazul persoanelor fizice care desfășoară activități economice și se identifică fiscal prin codul numeric personal.

OUG nr. 89/2025 a introdus obligația ca furnizorii sau prestatorii care se identifică fiscal prin CNP și au obligații legate de RO e-Factura să solicite înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu înainte de începerea activității economice. Textul prevede că aceștia sunt înscriși în registru în termen de 3 zile lucrătoare de la data solicitării.

Tot OUG nr. 89/2025 stabilește și termenul general pentru transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura: 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită legală pentru emiterea acesteia.

Această formulare poate deveni relevantă pentru jurnaliștii care nu sunt plătiți strict prin mecanismul drepturilor de autor cu reținere la sursă, ci emit facturi ca persoane fizice furnizori/prestatori.

OG nr. 6/2026 amână obligația până la 1 iunie 2026

Ulterior, OG nr. 6/2026 a adus o amânare importantă. Ordonanța prevede că furnizorii și prestatorii care se identifică fiscal prin codul numeric personal nu au obligația utilizării sistemului național RO e-Factura până la data de 1 iunie 2026.

Aceeași ordonanță stabilește că persoanele din această categorie, dacă au început activitatea înainte de 1 iunie 2026 și nu sunt deja înscrise în Registrul RO e-Factura obligatoriu, trebuie să ceară înscrierea cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de această dată. Ele vor fi înscrise cu data de 1 iunie 2026.

Așadar, pentru cei care intră efectiv în categoria furnizorilor/prestatorilor identificați prin CNP și care emit facturi, termenul relevant devine 1 iunie 2026.

Jurnaliștii pe drepturi de autor nu sunt toți în aceeași situație

Diferența esențială este între două situații.

Prima situație este cea a jurnalistului care încasează venituri din drepturi de autor de la o firmă sau instituție, iar plătitorul de venit reține impozitul la sursă. În această variantă, persoana nu emite factură pentru a fi plătită. Din textele analizate nu rezultă că acest jurnalist ar avea o obligație nouă directă de e-Factura.

A doua situație este cea a persoanei care lucrează independent, este tratată ca furnizor sau prestator, se identifică fiscal prin CNP și emite facturi pentru serviciile prestate. În acest caz, obligațiile privind e-Factura pot deveni relevante, cu amânarea prevăzută până la 1 iunie 2026.

Practic, nu eticheta de „jurnalist” decide obligația fiscală, ci forma concretă a relației cu beneficiarul: contract de drepturi de autor cu reținere la sursă sau activitate economică pentru care se emit facturi.

Ce nu îi vizează pe jurnaliștii persoane fizice

OG nr. 6/2026 mai introduce reguli privind sediile secundare plătitoare de salarii și venituri asimilate salariilor. Aceste prevederi se referă la contribuabili sau plătitori care au mai multe sedii secundare pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale și trebuie să desemneze un sediu secundar pentru declararea și plata impozitului pe salarii.

Aceste reguli nu îi vizează, în mod obișnuit, pe jurnaliștii persoane fizice plătiți pe drepturi de autor. Ele sunt relevante pentru firme, instituții sau organizații cu sedii secundare și salariați.

Concluzia practică

Cele două ordonanțe nu schimbă direct regimul de impozitare pentru jurnaliștii plătiți pe drepturi de autor. În schimb, ele pot afecta persoanele fizice care emit facturi și lucrează ca furnizori sau prestatori identificați fiscal prin CNP.

Pentru jurnaliștii care au contracte de drepturi de autor cu reținere la sursă, fără factură emisă de persoana fizică, nu rezultă din aceste texte o obligație nouă directă de utilizare a RO e-Factura. Pentru cei care emit facturi, obligația poate deveni aplicabilă de la 1 iunie 2026, conform amânării introduse prin OG nr. 6/2026.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close