BNR - Creditarea firmelor încetinește, dar riscul de neplată crește

Datoria sectorului privat a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm mai lent decât în anul anterior, semn că economia intră într-o etapă de prudență mai mare. Potrivit Raportului anual 2025 publicat de Banca Națională a României, datoria sectorului privat a ajuns la 819,4 miliarde lei, echivalentul a 43% din PIB, după o creștere de 5,6%, față de 8,9% în 2024.

Dincolo de cifre, mesajul este unul important: firmele și populația continuă să se finanțeze, dar avansul creditării nu mai are aceeași forță. În cazul companiilor, încetinirea este mai vizibilă, ceea ce poate indica atât o prudență mai mare a băncilor, cât și o capacitate mai redusă a firmelor de a susține noi împrumuturi într-un context cu dobânzi, costuri salariale și presiuni fiscale ridicate.

BNR notează că „îndatorarea sectorului real continuă să se plaseze în faza descendentă a ciclului”, atât la nivel agregat, cât și pe principalele segmente de creditare: companii nefinanciare și populație.

Firmele se împrumută mai lent

În cazul companiilor, dinamica anuală a îndatorării de la bănci sau instituții financiare nebancare s-a redus la 5,1% în 2025, de la 8,1% în 2024. Practic, firmele continuă să ia credite, dar cu frâna trasă.

Acest lucru contează pentru economie deoarece firmele folosesc creditarea pentru investiții, capital de lucru, extindere sau acoperirea unor decalaje de lichiditate. O încetinire a finanțării poate însemna investiții amânate, proiecte reduse sau o dependență mai mare de alte forme de finanțare, uneori mai riscante.

Instituțiile de credit au rămas principala sursă de finanțare pentru companii și populație, cu 74,4% din totalul datoriei financiare. În același timp, rolul IFN-urilor a crescut, creditele acordate de acestea reprezentând 11,5% din totalul datoriei financiare a sectorului real, față de 10,6% în 2024.

Creșterea ponderii IFN-urilor arată că o parte din cererea de finanțare se mută în afara sistemului bancar clasic. Pentru economie, aceasta poate însemna acces mai larg la credit, dar și costuri mai ridicate și riscuri mai mari pentru debitori, mai ales în cazul celor cu profil financiar mai fragil.

Dependența de finanțarea externă rămâne importantă

Datoria către instituții financiare nerezidente a crescut mai rapid decât cea către instituții financiare autohtone, respectiv 8,4%, față de 7%. Avansul a venit în principal din datoria externă a companiilor nefinanciare, care reprezintă 87,9% din total.

Un rol important îl au creditele externe de tip mamă-fiică, adică finanțările acordate de compania-mamă către subsidiare. Acestea reprezintă 31% din totalul datoriei sectorului privat și 43% din îndatorarea totală a companiilor nefinanciare.

Totuși, ritmul de creștere al acestui tip de finanțare s-a temperat puternic, de la 10,5% în 2024 la 3,1% în 2025. Cu alte cuvinte, companiile multinaționale continuă să își finanțeze operațiunile locale, dar nu mai accelerează în același ritm.

Această structură are două fețe. Pe de o parte, finanțarea intragrup poate fi mai flexibilă decât creditul bancar. Pe de altă parte, ea crește dependența companiilor locale de deciziile grupurilor externe și de condițiile financiare internaționale.

Populația este mai protejată de riscul valutar

În cazul populației, BNR arată că datoria bancară este preponderent în lei. În decembrie 2025, 93% din creditele populației erau denominate în moneda națională, inclusiv ca urmare a măsurilor macroprudențiale aplicate de BNR.

Acest lucru este important deoarece reduce riscul valutar pentru gospodării. Cu alte cuvinte, majoritatea celor care au credite nu sunt expuși direct la o eventuală depreciere a leului față de euro sau alte valute.

Situația este diferită la companii. În portofoliul corporativ al băncilor, expunerea în valută are un rol important, de aproximativ jumătate, și a continuat să crească în 2025, deși sub maximele observate în 2023. BNR precizează că acest tip de finanțare rămâne sub atentă monitorizare.

În cazul IFN-urilor, populația are o structură similară celei bancare, cu 91% din stocul de credite acordat în lei. În schimb, la firme, datoria către IFN-uri este majoritar în valută, cu o pondere de 83,3%.

Costurile pun presiune pe companii

BNR arată că, în 2024, creșterea costurilor, în special a celor cu personalul, a rămas principala provocare pentru companiile nefinanciare. Această creștere nu a fost compensată de o majorare proporțională a cifrei de afaceri.

Consecința a fost o deteriorare ușoară a indicatorului de sănătate financiară, deși acesta a rămas, la nivel agregat, în afara zonei de risc și peste nivelul prepandemic.

Totuși, nu toate sectoarele arată la fel. Agricultura, imobiliarele și utilitățile sunt domeniile aflate în zona de risc, primele două fiind în această situație încă dinainte de 2024.

Pentru firme, presiunea costurilor se traduce în marje mai mici, capacitate redusă de investiții și risc mai mare de întârziere la plată. Iar acest lucru se vede deja în calitatea creditelor.

Firmele depind în continuare de datoriile comerciale

Structura de finanțare a companiilor nefinanciare s-a menținut relativ similară în 2024. Datoriile comerciale au rămas principalul instrument de finanțare, reprezentând 17,4% din pasiv.

Aceasta înseamnă că multe firme se finanțează, în practică, prin amânarea plăților către furnizori. Deși această metodă este frecventă în economie, ea poate crea un lanț de vulnerabilitate: dacă o firmă întârzie plata, problemele se pot transmite mai departe către alte companii.

În schimb, creditele acordate de instituțiile financiare locale reprezintă sub 9% din totalul surselor de finanțare ale companiilor. Această pondere redusă arată că finanțarea bancară nu este principala sursă de capital pentru firmele românești.

Populația rezistă, dar presiunile cresc

Sectorul populației a continuat să manifeste un nivel adecvat de reziliență și să își consolideze avuția, potrivit BNR. Gospodăriile se mențin în zona de risc redus din perspectiva vulnerabilităților, pe fondul unei îndatorări sustenabile și al unei capacități mai bune de plată a datoriilor.

Totuși, raportul avertizează că vulnerabilitățile ar putea crește în perioada următoare. Motivele sunt clare: temperarea sau chiar diminuarea veniturilor disponibile reale, majorarea costurilor de trai, impactul măsurilor fiscale și dinamica moderată a economiei.

Pe scurt, populația pornește dintr-o poziție mai bună decât firmele, dar nu este imună. Dacă prețurile cresc mai repede decât veniturile sau dacă taxele reduc venitul disponibil, capacitatea de plată poate fi afectată.

Un factor de protecție este evoluția avuției nete. Potrivit BNR, nivelul avuției nete s-a dublat față de perioada premergătoare pandemiei, respectiv septembrie 2019, ajungând la echivalentul a 180% din venitul brut disponibil al gospodăriilor. În septembrie 2025, avuția netă înregistra o creștere anuală de 6,7%.

Depozitele populației sunt duble față de credite

Un alt element important este poziția populației față de bănci. Gospodăriile și-au consolidat poziția de creditor net față de sectorul bancar, volumul depozitelor fiind dublu față de cel al creditelor. Raportul credite/depozite era de 50% în decembrie 2025.

Depozitele au rămas forma preferată de economisire. Volumul acestora era de aproximativ 411 miliarde lei, în creștere cu 8% în termeni anuali, în decembrie 2025. Sumele sunt distribuite aproximativ egal între depozite la termen, cu 52% din total, și depozite overnight.

Această situație arată că populația are încă rezerve financiare importante. Pentru sistemul bancar, depozitele oferă o bază stabilă de finanțare. Pentru gospodării, ele funcționează ca tampon în fața unor șocuri de prețuri, taxe sau dobânzi.

Creditele neperformante cresc la firme

Capacitatea de plată a sectorului privat a avut evoluții diferite în 2025. În cazul companiilor, calitatea creditelor s-a deteriorat. Rata creditelor neperformante a urcat la 5,5% în decembrie 2025, de la 4,1% în decembrie 2024.

În schimb, în cazul populației, rata creditelor neperformante s-a menținut sub pragul prudențial de 3%, ajungând la 2,8% în decembrie 2025, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de anul anterior.

Cele mai sensibile segmente sunt în zona corporativă. Creditele cu garanții de stat acordate companiilor nefinanciare au ajuns la o rată NPL de 9,9% în decembrie 2025, față de 4,9% în decembrie 2024. Expunerile față de piața imobiliară comercială au ajuns la 6,2%, de la 4,8%, iar creditele acordate IMM-urilor au urcat la 6%, de la 4,8%.

Aceste cifre arată că riscul nu este distribuit uniform. Problemele se concentrează mai ales în zona firmelor mici și mijlocii, a creditelor garantate de stat și a expunerilor pe imobiliare comerciale.

BNR vede riscuri mai mari în următoarele 12 luni

În cazul populației, reducerea ratei creditelor neperformante a fost susținută mai ales de segmentul creditelor de consum. Rata NPL la aceste împrumuturi a scăzut de la 5,7% la finalul anului 2023 și 5% în decembrie 2024 la 4,5% în decembrie 2025.

BNR explică evoluția prin mai mulți factori conjuncturali: ponderea ridicată a creditelor acordate recent, perioada medie de peste trei ani până la intrarea în neperformanță și consolidarea sistemului bancar, care a stimulat externalizarea creditelor de consum.

Totuși, prognoza pe 12 luni indică o creștere a ratei de nerambursare. În cazul firmelor, aceasta ar urma să urce de la 3,2% în decembrie 2025 la 3,9% în decembrie 2026.

În cazul populației, riscul crește pe ambele segmente principale de credit. La creditele ipotecare, rata de nerambursare ar urma să urce de la 0,25% la 0,31%, iar la creditele de consum de la 3% la 3,6%.

Cu alte cuvinte, tabloul general nu indică o criză a creditării, dar arată o deteriorare treptată a riscului, mai ales în zona companiilor. Populația rămâne mai bine protejată, datorită creditelor în lei și depozitelor consistente, însă presiunea pe venituri poate schimba rapid situația în cazul gospodăriilor vulnerabile.

Pentru economie, concluzia este că anul 2025 a fost unul al temperării: creditarea nu s-a blocat, dar nici nu mai accelerează. Firmele resimt mai puternic costurile și încep să arate probleme de plată, în timp ce populația intră în perioada următoare cu economii mai mari, dar și cu riscuri crescute din cauza scumpirilor, taxelor și încetinirii economice.