Românii cer ajutor pentru plata ratelor. IFN-urile au refuzat toate negocierile

Inflația, scumpirea produselor de bază și scăderea puterii de cumpărare apasă tot mai greu asupra bugetelor familiilor. Românii care nu mai reușesc să suporte costul creditelor cer reducerea ratelor, ștergerea unor datorii sau reeșalonarea împrumuturilor. În cazul instituțiilor financiare nebancare, toate solicitările de negociere au fost însă respinse în prima jumătate a anului.

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar, CSALB, a primit în primele șase luni din 2026 un număr record de cereri din partea consumatorilor care au probleme în relația cu băncile și IFN-urile.

În total, au fost înregistrate 2.060 de solicitări, cu 40% mai multe decât în primul semestru din 2025, când fuseseră depuse 1.464 de cereri. Este cel mai ridicat nivel semestrial din cei peste zece ani de funcționare a CSALB.

Creșterea solicitărilor reflectă presiunea tot mai mare pusă de costul vieții asupra veniturilor populației. Consumatorii caută soluții înainte ca dificultățile financiare să se transforme în restanțe, executări silite sau procese.

Peste 600 de solicitări adresate IFN-urilor

Dintre cererile primite până la finalul lunii iunie, 1.458 au vizat relația clienților cu băncile, față de 1.095 în perioada similară din 2025.

Alte 602 solicitări au fost adresate IFN-urilor, cu 63% mai multe decât în primul semestru al anului trecut, când fuseseră înregistrate 369 de cereri.

Ponderea reclamațiilor care privesc IFN-urile a crescut astfel de la 25% la 29% din totalul solicitărilor primite de CSALB.

Dintre cele 602 cereri, 480 au fost considerate negociabile. Cu toate acestea, IFN-urile nu au acceptat transformarea niciuneia dintre ele într-un dosar de conciliere.

Situația contrastează puternic cu cea din sectorul bancar. Băncile au intrat în aproximativ 400 de negocieri în prima jumătate a anului.

„Din păcate, IFN-urile au acceptat mai puțin de 60 de cereri de negociere în ultimii opt ani, ceea ce reprezintă un semnal de îngrijorare pentru disponibilitatea către dialog și rezolvarea amiabilă a problemelor pe care le întâmpină consumatorii instituțiilor financiare nebancare”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

IFN-urile au soluționat direct 36 de solicitări după sesizarea CSALB, însă fără participarea unui conciliator și fără deschiderea unor proceduri formale de negociere.

Ce cer românii care nu-și mai permit ratele

Aproximativ 90% dintre solicitările trimise către CSALB sunt legate de contractele de credit.

Consumatorii cer restituirea unor comisioane sau dobânzi, reducerea soldului creditului, diminuarea ratelor lunare, anularea restanțelor și reeșalonarea împrumuturilor.

Printre solicitări se mai află:

• refinanțarea sau renegocierea creditelor;
• trecerea de la ROBOR la IRCC;
• conversia monedei în care a fost contractat creditul;
• trecerea la dobândă fixă;
• recalcularea dobânzilor;
• eliminarea unor clauze contractuale;
• ștergerea înregistrărilor negative din Biroul de Credit;
• suspendarea executării silite și revenirea la un grafic de rambursare;
• recuperarea unor sume pierdute în urma fraudelor bancare.

Solicitările arată că o parte dintre consumatori nu urmăresc doar recuperarea unor bani, ci încearcă să-și reducă rata lunară și să adapteze creditul la veniturile actuale.

Nouă din zece negocieri cu băncile se încheie cu împăcarea părților

În primul semestru, 332 de negocieri s-au încheiat cu împăcarea consumatorilor și a băncilor. Acestea reprezintă 91% din totalul negocierilor finalizate.

Beneficiile totale obținute de consumatori s-au apropiat de un milion de euro, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 2.700 de euro pentru fiecare caz soluționat amiabil.

Separat de negocierile desfășurate cu ajutorul conciliatorilor, băncile au soluționat direct 166 de cereri, aproape dublu față de cele 91 de solicitări rezolvate în primul semestru din 2025.

Cu toate acestea, nici băncile nu acceptă toate cererile. Din cele 1.240 de solicitări negociabile adresate instituțiilor bancare, numai 395 au fost transformate în dosare de conciliere.

Procese închise după negocieri de două săptămâni

În primele șase luni ale anului, 59 de procese aflate deja pe rolul instanțelor s-au încheiat după ce băncile și consumatorii au acceptat să negocieze prin intermediul CSALB.

Din 2021 și până în prezent, peste 880 de procese au fost soluționate amiabil. Unele înțelegeri au presupus restituirea unor sume către consumatori, suspendarea executării silite sau reintrarea debitorilor într-un grafic de rambursare.

O negociere prin CSALB durează, în medie, aproximativ două săptămâni și este gratuită pentru consumator, în timp ce un proces poate continua mai mulți ani.

Creșterea puternică a numărului de solicitări arată că tot mai mulți români încearcă să-și restructureze datoriile înainte de a ajunge în imposibilitate de plată. În cazul clienților IFN-urilor, această cale rămâne însă aproape complet blocată, în condițiile în care instituțiile nebancare refuză să intre în negocierile formale propuse prin CSALB.