Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și acuză Consiliul Concurenței de o decizie cu efecte potențial grave asupra încrederii publice, stabilității financiare și credibilității investiționale a țării. Reacția vine după ce autoritatea de concurență a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, pentru presupusa coordonare a comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.
Asociația Română a Băncilor și Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România au transmis o scrisoare deschisă în care resping acuzațiile formulate în cazul ROBOR și avertizează că modul în care a fost comunicată decizia Consiliului Concurenței riscă să producă efecte dincolo de sectorul bancar.
Organizațiile susțin că acuzațiile privind manipularea ROBOR sunt nefondate și că evoluția indicatorului trebuie privită în contextul economic al ultimilor ani, marcat de inflație ridicată, incertitudine, dezechilibre fiscale, criză energetică, tensiuni geopolitice și creșterea costului finanțării.
În scrisoarea deschisă, reprezentanții sectorului bancar afirmă că au luat act „cu indignare profundă față de un abuz inexplicabil” de comunicările Consiliului Concurenței și susțin că acestea riscă să afecteze „grav încrederea publică, stabilitatea financiară și credibilitatea investițională a României”.
Potrivit băncilor, ROBOR nu poate fi transformat într-o culpă atribuită sistemului bancar, în condițiile în care indicatorul a crescut pe fondul unor presiuni macroeconomice reale. Sectorul financiar susține că a fost transformat într-o țintă publică pentru probleme pe care nu le-a generat.
Unul dintre mesajele centrale ale scrisorii este că băncile nu pot fi făcute responsabile pentru crizele succesive care au afectat economia. Organizațiile afirmă că instituțiile bancare au respectat legea, principiile de conformitate și obligațiile față de clienți, fără să își compromită reputația pentru beneficii de moment.
Reprezentanții sectorului financiar transmit că: „Nu băncile au produs inflația. Nu băncile au produs pandemia, războiul, criza energetică, tensiunile geopolitice, deficitele publice sau presiunea pe finanțarea statului”. În opinia lor, băncile au rămas, în toate aceste crize, un factor de sprijin pentru economie, companii și populație.
Asociațiile bancare consideră că transferarea presiunilor macroeconomice, fiscale și sociale asupra unui sector solvabil, vizibil și puternic reglementat reprezintă o eroare instituțională majoră. Ele avertizează că o astfel de abordare nu rezolvă dezechilibrele economice, ci le poate adânci.
De ce spun băncile că statul își lovește propriul mecanism de finanțare
Un alt argument invocat de sectorul bancar este rolul băncilor în finanțarea statului. Instituțiile de credit cumpără titluri de stat, susțin lichiditatea pieței, finanțează economia și contribuie la stabilitatea financiară.
În acest context, reprezentanții băncilor susțin că statul, prin Consiliul Concurenței, delegitimează public tocmai unul dintre principalele mecanisme prin care se finanțează. În opinia lor, acest lucru poate avea efecte asupra costurilor de finanțare ale României, asupra percepției investitorilor și asupra credibilității țării pe piețele internaționale.
Scrisoarea avertizează că România nu poate cere încredere de la investitori și piețe internaționale în timp ce pune sub semnul suspiciunii unul dintre sectoarele esențiale pentru funcționarea economiei.
Sectorul financiar mai invocă și o problemă de predictibilitate. Reprezentanții băncilor spun că aceeași instituție, Consiliul Concurenței, ar fi analizat în trecut o speță similară, iar concluzia de atunci ar fi fost diferită.
Potrivit scrisorii, la distanță de peste zece ani, două investigații ale aceleiași autorități publice, având același obiect, s-au finalizat cu rezultate diametral opuse, deși conduita băncilor ar fi rămas aceeași. Organizațiile susțin că o asemenea schimbare de interpretare afectează grav predictibilitatea și încrederea companiilor în cadrul legal.
Mesajul transmis este că, dacă o conduită desfășurată într-un cadru reglementat poate fi reinterpretată ulterior ca abatere gravă, orice companie riscă să se întrebe nu doar dacă respectă legea astăzi, ci și dacă aceeași lege nu va fi reinterpretată mâine în defavoarea sa.
Asociația Română a Băncilor și Federația Patronală a Serviciilor Financiare susțin că decizia Consiliului Concurenței poate transmite un semnal negativ către investitori, parteneri financiari, agenții de rating, companii și piețe.
În opinia lor, problema nu este doar impactul asupra băncilor sancționate, ci mesajul mai larg transmis de România: orice sector reglementat, supravegheat și esențial pentru economie poate fi pus public sub suspiciune într-un context economic dificil.
Băncile avertizează că această incoerență instituțională se poate vedea în costul capitalului, în apetitul de finanțare și în încrederea generală în economia românească. Potrivit scrisorii, o parte a statului cere stabilitate financiară, iar alta produce instabilitate reputațională.
Consiliul Concurenței a sancționat zece bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv a Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Cea mai mare amendă a fost aplicată Băncii Transilvania - 875,74 milioane de lei. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane de lei aplicată Băncii Transilvania pentru fapta realizată de OTP Bank România.
Banca Comercială Română a fost amendată cu 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank România cu 442,49 milioane de lei, UniCredit Bank cu 431,03 milioane de lei, BRD - Groupe Societe Generale cu 412,47 milioane de lei, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București cu 405,91 milioane de lei, CEC Bank cu 332,98 milioane de lei, Exim Banca Românească cu 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank cu 45,86 milioane de lei, iar Banca Comercială Intesa Sanpaolo România cu 28,1 milioane de lei.
Sectorul bancar cere prudență și în privința discuțiilor publice despre eventuale prejudicii sau despăgubiri pentru clienți. Organizațiile afirmă că nu servește interesului public ca, înainte de clarificarea definitivă a situației de fapt și de drept de către instanțele competente, să fie create așteptări nerealiste privind recuperarea unor eventuale sume.
Băncile susțin că dezbaterea publică trebuie purtată cu rigoare juridică și respect pentru procesul legal, pentru a evita confuzia, presiunile nejustificate sau dezamăgirile ulterioare în rândul clienților.
În finalul scrisorii, reprezentanții sectorului financiar transmit că vor continua să își apere poziția prin toate mijloacele legale și avertizează că vor analiza și comunica daunele produse de ceea ce consideră a fi o campanie de subminare a încrederii în sectorul bancar.
