2 august marchează un moment important pentru companiile care dezvoltă sau utilizează sisteme de inteligență artificială în Uniunea Europeană. De astăzi, intră în vigoare cea mai mare parte a obligațiilor prevăzute de Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act), primul cadru legislativ din lume dedicat reglementării acestei tehnologii.
Noi obligații pentru furnizorii și utilizatorii de inteligență artificială
AI Act, adoptat în 2024, stabilește reguli comune pentru utilizarea sistemelor de inteligență artificială în toate statele membre ale Uniunii Europene. Scopul regulamentului este protejarea drepturilor fundamentale, creșterea transparenței și reducerea riscurilor asociate utilizării acestor tehnologii.
Începând cu 2 august, devin aplicabile majoritatea obligațiilor privind funcționarea și utilizarea sistemelor de inteligență artificială. Furnizorii trebuie să respecte cerințe legate de transparență, documentare, supraveghere și responsabilitate, iar organizațiile care folosesc astfel de sisteme trebuie să se asigure că acestea respectă normele europene, transmite Agerpres.
Una dintre obligațiile care intră în vigoare de astăzi prevede informarea utilizatorilor atunci când interacționează cu un sistem de inteligență artificială.
Amenzi de până la 35 de milioane de euro
Regulamentul introduce unul dintre cele mai severe regimuri de sancțiuni din legislația europeană privind tehnologia.
Companiile care utilizează sisteme de inteligență artificială interzise riscă amenzi de până la 35 de milioane de euro, în timp ce încălcările grave referitoare la sistemele clasificate drept „de înalt risc” pot atrage sancțiuni de până la 15 milioane de euro.
Ce sisteme de inteligență artificială sunt interzise
Uniunea Europeană a interzis deja utilizarea sistemelor considerate cu risc inacceptabil. Printre acestea se numără:
- sisteme care folosesc tehnici manipulative sau subliminale;
- aplicații care exploatează vulnerabilitatea copiilor, vârstnicilor sau persoanelor cu dizabilități;
- sisteme care clasifică persoane după rasă, religie sau orientare sexuală pe baza datelor biometrice;
- mecanisme de tip „scor social”;
- sisteme care deduc emoțiile angajaților sau elevilor;
- colectarea imaginilor de pe internet pentru construirea bazelor de date faciale;
- identificarea biometrică în timp real în spațiile publice, cu excepțiile prevăzute de lege.
Deepfake-urile sexuale și pornografia infantilă generate cu AI
Regulamentul extinde lista utilizărilor interzise și asupra unor forme grave de utilizare a inteligenței artificiale generative.
Astfel, sistemele capabile să creeze sau să manipuleze fără consimțământ imagini intime („deepfake-uri sexuale”), precum și cele destinate producerii de materiale cu pornografie infantilă, vor intra oficial în categoria aplicațiilor interzise. Aceste prevederi vor deveni aplicabile în luna decembrie.
Unele obligații se amână până în 2027 și 2028
Deși 2 august reprezintă principalul moment din calendarul AI Act, Comisia Europeană a decis amânarea unor obligații complexe.
Până în decembrie 2027 au fost amânate cerințele aplicabile sistemelor de inteligență artificială considerate „de înalt risc”, utilizate, de exemplu, pentru:
- evaluarea elevilor și studenților;
- selecția candidaților la angajare;
- analiza bonității persoanelor;
- stabilirea primelor pentru asigurările de viață sau de sănătate.
De asemenea, etichetarea obligatorie a conținutului generat cu inteligență artificială printr-un marcaj dedicat va deveni obligatorie începând cu 2 decembrie pentru sistemele capabile să producă imagini, videoclipuri sau materiale audio sintetice.
Ultima etapă a implementării este programată pentru august 2028 și vizează sistemele AI integrate în produse deja reglementate, precum dispozitive medicale, sisteme de asistență pentru șoferi, jucării inteligente sau aplicații din domeniul aviației.
Mediul de afaceri cere echilibru între reguli și inovare
Specialiștii în tehnologie și drept apreciază că AI Act oferă un cadru predictibil pentru dezvoltarea inteligenței artificiale în Europa, însă avertizează că ritmul rapid al evoluției tehnologice poate depăși viteza de adaptare a legislației.
Giovanni Alessandrello, director general al companiei de consultanță BIP Iberia, consideră că firmele nu ar trebui să interpreteze amânarea unor obligații drept un motiv pentru întârzierea pregătirilor. În opinia sa, orice sistem de inteligență artificială trebuie să poată fi explicat, controlat și auditat.
La rândul său, avocatul Guillermo Hidalgo, specializat în tehnologie și drepturi digitale, afirmă că regulamentul stabilește reguli diferențiate în funcție de nivelul de risc al aplicațiilor și poate deveni un avantaj competitiv pentru dezvoltatorii europeni de inteligență artificială. Totodată, acesta avertizează că suprapunerea AI Act cu alte reglementări europene, precum cele privind protecția datelor, poate crea dificultăți pentru companii în procesul de conformare.