Economiștii avertizează BCE să nu repete greșelile din 2008 și 2011

Hotărârea Băncii Centrale Europene (BCE) de a-şi menţine reputaţia de instituţie care combate inflaţia riscă să o atragă într-o gravă eroare la reuniunea de politică monetară care va avea loc în această săptămână, avertizează economiştii consultaţi de Bloomberg.

Dacă după izbucnirea războiului din Iran au optat pentru menţinerea status quo-ului, acum oficialii BCE par convinşi că este necesară o majorare a dobânzilor pentru a opri o creştere mai amplă a inflaţiei generată de avansul preţurilor la energie. Cu toate acestea, argumentele pentru prudenţă rămân puternice, economia zonei euro fiind în scădere, iar investitorii riscă să interpreteze orice mişcare a gardienilor euro ca fiind doar prima dintr-o serie.

Această dilemă îi face pe unii analişti să susţină că BCE poate aştepta în continuare momentul potrivit pentru a evalua cât de persistent va fi şocul inflaţionist, în special pe măsură ce SUA şi Iranul discută un acord de pace. Aceştia avertizează că o mişcare prematură ar putea copia deciziile de majorare a dobânzilor din urmă cu 15 ani, criticate de foarte multă lume, şi care ulterior au fost inversate pe măsură ce criza datoriilor din Europa s-a adâncit.

"BCE pare hotărâtă să-şi dovedească credibilitatea. Majorările repetate ale dobânzilor din 2011 au fost o greşeală politică evidentă, iar repetarea lor este unul dintre cele mai mari riscuri cu care ne confruntăm, având în vedere că BCE este atât de concentrată pe aşteptările inflaţioniste şi pe cicatricile lăsate în urmă de experienţa din 2022", spune Davide Oneglia, economist la TS Lombard.

Oficialii BCE susţin că nu mai pot trece cu vederea şocul energetic şi trebuie să păstreze încrederea în angajamentul BCE de a menţine inflaţia la 2%. Cele mai recente date statistice arată că rata anuală a inflaţiei în zona euro a ajuns deja la 3,2%, şi este posibilă o accelerare suplimentară. Chiar şi excluzând preţurile la energie şi alimente, inflaţia de bază a crescut foarte mult.

"Riscul de dezancorare a aşteptărilor inflaţioniste este în creştere", a avertizat, săptămâna trecută, Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al BCE.

Însă nu toată lumea este atât de îngrijorată. Unii analişti spun că o inflaţie de bază mai mare s-ar putea datora şi altor factori decât preţurile la energie. Alţii văd puţine semne de presiuni ascendente din partea unor elemente precum salariile.

"Când BCE majorează dobânzile înainte de a exista dovezi solide ale efectelor de runda a doua, riscă o înăsprire nejustificată şi îşi asumă un risc", a declarat Michala Marcussen, economist-şef al grupului Societe Generale.

Asemenea scenarii amintesc de anul 2008, când BCE a fost forţată să facă o întoarcere de 180 de grade, inversând o majorare din iulie după doar câteva luni, când Lehman Brothers s-a prăbuşit. Dar şi mai mulţi economişti compară acest scenariu cu ce s-a întâmplat în anul 2011, când BCE sub preşedintele Jean-Claude Trichet a crescut costurile de împrumut de două ori, doar pentru ca Mario Draghi să reducă dobânzile spre sfârşitul anului după ce a preluat conducerea.

Atunci gardienii euro erau îngrijoraţi de creşterile bruşte ale preţurilor la materii prime şi energie dar au subestimat starea precară a sistemului financiar din zona euro şi, în cele din urmă, regiunea a suferit o dublă recesiune.

Acum discuţia este influenţată şi de faptul că BCE se poziţionează ca fiind cel mai agresiv luptător împotriva inflaţiei din cadrul băncilor centrale din G7, în timp ce alte instituţii comparabile precum Rezerva Federală preferă să adopte o atitudine de expectativă pentru a evalua consecinţele războiului din Iran.

Pe de altă parte, cea mai recentă experienţă, din 2021-2022, a arătat cât de periculos este să aştepţi prea mult. Atacul Rusiei asupra Ucrainei a zguduit pieţele energetice şi a dus inflaţia la un nivel record de 10,6%. În ciuda unei campanii fără precedent de înăsprire monetară, mulţi au spus că BCE a acţionat prea târziu.

În opinia fostului economist-şef al BCE, Peter Praet, "la un moment dat trebuie să arăţi că eşti dispus să acţionezi".

În timp ce Olli Rehn, guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei şi membru în consiliul guvernatorilor BCE, a descris preconizata decizie care va fi luată săptămâna aceasta drept o "majorare care să dea asigurări", Praet a spus că este mai degrabă "un foc de avertizare pentru a arăta că vorbeşti serios". El a subliniat, însă, "importanţa" de a nu semnala "că aceasta este prima dintr-o serie de majorări".