Schimbare uriașă pentru firme: plafonul micro ar putea crește de cinci ori

Regimul fiscal al microîntreprinderilor revine în centrul dezbaterilor. Un proiect legislativ anunțat în Parlament propune majorarea de cinci ori a plafonului până la care firmele pot plăti impozit pe venituri, de la 100.000 de euro la 500.000 de euro.

Inițiativa aparține deputatului AUR Doru-Lucian Mușat și presupune modificarea Codului fiscal. Potrivit comunicatului publicat de Camera Deputaților, proiectul ar permite firmelor cu venituri de până la 500.000 de euro să intre sau să rămână în sistemul de impozitare aplicabil microîntreprinderilor, dacă îndeplinesc și celelalte condiții legale.

Propunerea trebuie însă tratată cu prudență. Este o inițiativă parlamentară, nu o măsură adoptată, iar regulile fiscale în vigoare nu se schimbă până la finalizarea procedurii legislative și publicarea eventualei legi în Monitorul Oficial.

Plafonul este acum de 100.000 de euro

De la 1 ianuarie 2026, plafonul de venituri pentru aplicarea regimului micro este de 100.000 de euro. Limita se verifică inclusiv prin cumularea veniturilor firmei cu cele ale întreprinderilor legate, potrivit regulilor prevăzute în Codul fiscal.

Tot din 2026, microîntreprinderile aplică o cotă unică de impozitare de 1% asupra veniturilor. Cota de 3%, utilizată anterior în cazul firmelor cu venituri mai mari de 60.000 de euro sau pentru anumite domenii, a fost eliminată.

Dacă o microîntreprindere depășește plafonul de 100.000 de euro în cursul anului, aceasta trece la impozitul pe profit începând cu trimestrul în care limita a fost depășită.

Pentru a beneficia de regimul micro, plafonul de venituri nu este suficient. Firma trebuie să îndeplinească și alte condiții, printre care existența a cel puțin unui salariat, depunerea la timp a situațiilor financiare și respectarea regulilor referitoare la acționarii care dețin peste 25% din participații.

Ce ar schimba plafonul de 500.000 de euro

În cazul în care proiectul ar fi adoptat în forma anunțată, firmele cu venituri cuprinse între 100.000 și 500.000 de euro ar putea reveni la impozitarea cu 1% pe venituri, în loc să achite impozitul standard de 16% pe profit.

Aceasta este adevărata miză a proiectului. Nu este vorba doar despre schimbarea unei definiții contabile, ci despre două modalități diferite de calcul al obligației fiscale.

În regimul micro, impozitul se aplică veniturilor firmei, indiferent de nivelul cheltuielilor și, în principiu, indiferent dacă societatea obține un profit mare sau unul foarte mic.

În sistemul de impozitare pe profit, cota standard este de 16% și se aplică profitului impozabil, rezultat după luarea în calcul a veniturilor, cheltuielilor și ajustărilor fiscale.

Cine ar câștiga din modificare

Cele mai avantajate ar fi, în general, firmele cu o marjă ridicată de profit și cu cheltuieli relativ reduse.

Calculul simplificat arată că punctul de echilibru dintre cele două sisteme este reprezentat de o marjă de profit de aproximativ 6,25%. La această marjă, impozitul de 1% pe venituri este egal cu impozitul de 16% aplicat profitului.

O firmă cu venituri de 200.000 de euro ar plăti, în regimul micro, un impozit anual de aproximativ 2.000 de euro.

Dacă aceeași firmă ar avea o marjă de profit de 10%, profitul ar fi de 20.000 de euro, iar impozitul pe profit s-ar ridica la 3.200 de euro. Regimul micro ar aduce în acest exemplu o economie fiscală de 1.200 de euro.

La o marjă de profit de 20%, impozitul pe profit ar urca la 6.400 de euro, de peste trei ori mai mult decât impozitul de 1% pe venituri.

Calculele sunt orientative și nu includ eventualele ajustări fiscale, cheltuieli nedeductibile, facilități sau situații particulare ale societății.

Pentru cine impozitul pe profit poate fi mai avantajos

Creșterea plafonului nu ar însemna că toate firmele aflate sub 500.000 de euro ar plăti automat mai puțin.

Societățile cu marje foarte mici, cheltuieli ridicate sau pierderi pot fi dezavantajate de impozitarea veniturilor. Impozitul micro se datorează chiar dacă firma încasează venituri, dar rămâne cu foarte puțin profit după plata salariilor, chiriilor, mărfurilor și utilităților.

În cazul unei firme cu venituri de 200.000 de euro și o marjă de profit de numai 3%, profitul ar fi de 6.000 de euro. Impozitul pe profit ar fi de 960 de euro, în timp ce impozitul micro ar ajunge la 2.000 de euro.

Prin urmare, firmele cu marje mai mici de aproximativ 6,25% pot plăti mai mult în regimul micro decât în sistemul de impozitare pe profit.

Câte firme ar putea fi afectate

Inițiatorul proiectului susține că revenirea la plafonul de 500.000 de euro ar putea ajuta „câteva zeci de mii de firme”. Comunicarea publică a proiectului nu prezintă însă un calcul detaliat, distribuția firmelor pe intervale de venit sau metodologia utilizată pentru această estimare.

Grupul direct vizat este format din societățile cu venituri anuale între 100.000 și 500.000 de euro care îndeplinesc și celelalte condiții pentru aplicarea sistemului micro.

Numărul efectiv ar depinde inclusiv de regulile privind întreprinderile legate. În prezent, la verificarea plafonului se iau în calcul veniturile cumulate ale firmelor legate, astfel încât un SRL nu rămâne automat micro doar pentru că veniturile sale individuale sunt sub limita legală.

Miza pentru bugetul statului

Majorarea plafonului ar reduce, cel puțin pentru o parte dintre firmele profitabile, taxele datorate bugetului. Din acest motiv, proiectul ar trebui însoțit de o evaluare a impactului bugetar și de precizarea sursei de compensare a veniturilor care nu ar mai fi încasate.

Consiliul Fiscal a arătat, în analiza măsurilor adoptate anterior, că reducerea plafonului micro acționează în direcția limitării excepțiilor și a posibilităților de optimizare fiscală. Ministerul Finanțelor estimase că reducerea plafonului de la 500.000 la 250.000 de euro ar aduce venituri suplimentare de aproximativ 750 de milioane de lei din impozitul pe profit. Estimarea privea modificarea aplicată în 2025 și nu poate fi transferată automat asupra actualului proiect, dar indică dimensiunea potențialei mize bugetare.

Susținătorii unui plafon mai mare argumentează, în schimb, că regimul simplificat reduce costurile administrative, lasă mai mulți bani firmelor pentru investiții și împiedică fragmentarea sau blocarea artificială a dezvoltării afacerilor în apropierea pragului fiscal.

Drumul până la aplicare este încă lung

Pentru a produce efecte, proiectul trebuie să intre în circuitul parlamentar, să primească avizele și rapoartele necesare, să fie votat de ambele Camere, promulgat și publicat în Monitorul Oficial.

Până atunci, firmele trebuie să aplice plafonul actual de 100.000 de euro și cota de 1% asupra veniturilor. Depășirea pragului atrage trecerea la impozitul pe profit din trimestrul în care limita este depășită.