Codul fiscal ar putea fi modificat din nou prin mai multe inițiative ajunse la Camera Deputaților. Proiectele vizează domenii complet diferite, de la prețul carburanților și pensiile suplimentare ale angajaților până la achizițiile de tractoare și utilaje agricole.
Niciuna dintre măsuri nu se aplică în prezent. Toate cele trei proiecte se află la comisiile Camerei Deputaților, care este forul decizional. Două dintre inițiative au fost respinse de Senat, iar una a trecut tacit, fără un vot efectiv, după expirarea termenului constituțional.
Termenele stabilite inițial pentru depunerea rapoartelor au expirat la 17 iunie, însă proiectele figurează în continuare ca fiind trimise comisiilor permanente (1), (2), (3).
Pl-x 412/2026 propune introducerea unei cote progresive de TVA pentru benzină, motorină și GPL auto, pe perioada crizei din Orientul Mijlociu.
În primele trei luni de aplicare, TVA ar urma să fie redusă la 5%. Din cea de-a patra lună, cota ar crește la 9% și s-ar menține până la îndeplinirea condițiilor de dezactivare prevăzute în proiect.
Facilitatea ar urma să se aplice atât carburanților vânduți consumatorilor finali prin benzinării, cât și livrărilor directe către firmele înregistrate în scopuri de TVA care utilizează combustibilul în transport, agricultură, construcții sau producție industrială.
Mecanismul este legat de evoluția petrolului Brent. Referința ar fi media prețurilor de închidere din cele 30 de zile de tranzacționare anterioare datei de 28 februarie 2026.
Cota redusă ar fi eliminată dacă media Brent ar coborî sub valoarea de referință. TVA de 9% ar putea fi reactivată dacă prețul petrolului ar depăși cu 15% această referință. Cota de 5% nu ar mai putea fi reintrodusă, iar mecanismul nu ar putea funcționa mai mult de 24 de luni.
Ministerul Finanțelor ar trebui să urmărească săptămânal prețul petrolului, iar Consiliul Concurenței ar verifica dacă reducerea TVA se transferă efectiv în prețul plătit de consumatori.
Inițiatorii, parlamentari AUR, susțin că măsura ar limita inflația și ar proteja transportatorii, agricultorii și companiile dependente de carburanți. Estimările privind efectele asupra economiei și bugetului aparțin însă inițiatorilor și nu reprezintă o prognoză oficială a Ministerului Finanțelor.
Proiectul a fost respins de Senat pe 20 mai 2026. La Camera Deputaților a fost trimis pentru raport Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și pentru aviz altor patru comisii. Camera Deputaților poate menține respingerea sau poate adopta proiectul, fiind cameră decizională.
PL-x 413/2026 introduce un mecanism fiscal prin care angajatorii ar putea contribui la fondurile de pensii ocupaționale ale salariaților cu maximum 500 de lei pentru fiecare angajat, în fiecare lună.
Sumele ar urma să poată fi scăzute din impozitul pe profit, în limite apropiate celor aplicabile sponsorizărilor. Plafonul ar fi determinat prin raportare la 0,75% din cifra de afaceri și la 20% din impozitul pe profit datorat, fiind utilizată valoarea mai mică. Din limita astfel calculată, contribuțiile pentru pensii ocupaționale nu ar putea depăși 50%.
Contribuția achitată de firmă nu ar fi considerată venit impozabil pentru angajat. Proiectul propune, de asemenea, excluderea acestor sume din baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale.
Expunerea de motive susține că angajații și angajatorii nu ar urma să suporte nici impozit pe venit, nici CAS și CASS pentru contribuțiile respective. Forma efectivă a proiectului publicată de Parlament menționează însă explicit modificarea bazei pentru CAS, fără o modificare distinctă similară privind CASS. Această diferență va trebui clarificată în comisii sau prin amendamente.
Inițiativa este susținută în principal de parlamentari PNL. Senatul a considerat proiectul adoptat în forma inițială pe 18 mai 2026, după depășirea termenului constituțional de dezbatere. Nu a existat, așadar, un vot prin care senatorii să aprobe efectiv măsurile.
La Camera Deputaților, proiectul a fost trimis pentru raport comun Comisiei pentru buget și Comisiei pentru muncă.
Pl-x 417/2026 propune aplicarea taxării inverse pentru livrările interne de tractoare și utilaje agricole noi.
În cazul taxării inverse, vânzătorul nu mai încasează TVA de la cumpărător, iar beneficiarul înregistrat în scopuri de TVA evidențiază taxa atât ca TVA colectată, cât și ca TVA deductibilă. Astfel, fermierul nu mai trebuie să avanseze efectiv suma reprezentând TVA și să aștepte ulterior rambursarea de la ANAF.
Inițiatorii susțin că agricultorii, în special cultivatorii de cereale, cumpără echipamente cu TVA, dar vând o parte dintre produse prin mecanisme în care taxa nu este încasată în mod obișnuit, ceea ce conduce la acumularea unor sume de recuperat de la stat.
Proiectul adaugă în Codul fiscal o nouă categorie supusă taxării inverse: „livrările interne de tractoare și utilaje agricole noi”.
Expunerea de motive invocă și practica achiziționării utilajelor prin firme din alte state, care ar păstra o parte din marja comercială în afara României. Inițiatorii estimează o posibilă pierdere fiscală de aproximativ două milioane de euro anual, însă calculul nu este însoțit de o evaluare oficială a ANAF sau a Ministerului Finanțelor.
Senatul a respins propunerea pe 18 mai. Ulterior, Guvernul a transmis Camerei Deputaților un punct de vedere negativ. Proiectul se află la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu avize solicitate inclusiv de la comisiile pentru agricultură și juridică.
Inițiativele arată că presiunile pentru modificarea Codului fiscal nu vin dintr-o singură zonă politică.
Reducerea TVA la carburanți este propusă de AUR. Facilitatea pentru pensiile ocupaționale este susținută în principal de PNL, iar taxarea inversă pentru utilajele agricole a fost inițiată de deputați aparținând minorităților naționale.
Traseele de până acum sunt, de asemenea, diferite. Proiectele privind carburanții și utilajele agricole au fost respinse de Senat. Cel privind pensiile ocupaționale a trecut tacit. În toate cazurile, decizia finală aparține Camerei Deputaților.
Până la adoptarea, promulgarea și publicarea unei legi în Monitorul Oficial, actualele cote de TVA, regulile privind impozitul pe profit și regimul achizițiilor de utilaje agricole rămân neschimbate.
