În contextul consultărilor şi negocierilor pentru formarea unei majorităţi care să susţină un nou guvern, deputatul Claudiu Năsui vine cu un set de cinci lucruri bune pentru economia României pe care ar trebui să le facă viitorul guvern.
Citiţi şi: ANAF a intrat în forţă într-un domeniu la care apelează, zilnic, foarte mulţi român
Măsurile propuse de Claudiu Năsui sunt:
1. Revenirea cotei de TVA la 19% cu tot cu cote reduse la 5% și 9%. După lovitura mare pe care a primit-o puterea de cumpărare a românilor, reducerea aceasta s-ar simți.
2. Renunțarea la noile creșteri de cheltuieli de la stat. De exemplu la legea salarizării unitare, care nu e nicio „reformă”, doar o nouă rundă de creștere de salarii la stat cu încă 8 miliarde de lei (da, pentru creșterile de cheltuieli la stat sunt bani). Da, pierdem bani din PNRR, dar pierdem mai puțin decât sunt creșterile de salarii la stat. Mai bine reducem taxarea pentru toți decât să mai creștem iar cheltuieli la stat.
Citiţi şi: Lovitură pentru retragerile de numerar din firme. Legea care rescrie complet regulile
3. Eliminarea multor declarații inutile la stat, cum ar fi declarațiile TVA 300 și 394. Statul află TVA-ul de plată de la firme în România în trei moduri diferite. Prin acele declarații, prin fișierul SAF-T și prin E-Factura. De trei ori, aceeași informație.
Cum s-a ajuns aici? Pentru că de fiecare dată combaterea evaziunii s-a făcut prin mai multă birocrație pentru cei care oricum plăteau taxele. Cine nu dă factură, nu dă nici e-factură.
4. TVA cu taxare inversă. Dintr-o singură măsură s-ar reduce și birocrația și ar crește semnificativ colectarea pentru că n-ar mai fi posibilă frauda carusel cu TVA-ul. Plus multe alte avantaje în care nu intrăm acum.
5. Maxim 12 ministere și faimoasa „reformă administrativă” de care vorbesc toți dar nu o face nimeni. Iar aceea trebuie să înceapă din guvern. Nu poți avea un număr record de miniștri, dar să zici altora să se comaseze. Aici trebuie o lege a falimentului UAT-urilor și finanțarea UAT-urilor de la centru strict după populație, fără alte criterii politice, explică Năsui.
