Ministrul Finanţelor explică faptul că "în 2026, necesarul total de finanțare este de aproximativ 279 de miliarde de lei. Din acești bani, circa 130 de miliarde de lei, adică 47%, acoperă deficitul bugetar - diferența dintre cheltuielile și veniturile prevăzute pentru acest an. Restul de 149 de miliarde de lei, aproximativ 53%, trebuie folosit pentru rambursarea unor împrumuturi din anii trecuți, care ajung acum la termenul de plată.
Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din sumele pe care statul trebuie să le plătească în 2026 sunt destinate plății datoriilor vechi. Pentru a le rambursa, statul contractează alte împrumuturi, ceea ce reprezintă 'rostogolirea datoriei'. De aceea continuăm să ne împrumutăm chiar și atunci când reducem deficitul", subliniază Nazare într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Cele 149 de miliarde de lei care trebuie rambursate anul acesta provin din împrumuturi contractate chiar şi înainte de 2022:
- 47,4 miliarde de lei - aproximativ 32% - împrumuturi contractate în 2025
- 23,4 miliarde de lei - aproximativ 16% - din 2024
- 24,1 miliarde de lei - aproximativ 16% - din 2023
- 5,1 miliarde de lei - aproximativ 3% - din 2022
- 49 de miliarde de lei - aproximativ 33% - din perioada anterioară anului 2022, explică ministrul.
Ce este "rostogolirea datoriei"
"Aproape 71 de miliarde de lei, adică aproximativ 48% din datoria de 149 de miliarde, scadentă în 2026, provin numai din împrumuturile contractate în 2024–2025, din care peste 35 de miliarde de lei au fost atrase în primul semestru din 2025. Atunci, deteriorarea perspectivelor de rating, incertitudinea politică și dezechilibrele fiscale au restrâns opțiunile României. Pentru a asigura plățile statului, finanțarea s-a bazat într-o măsură mai mare pe împrumuturi pe termen scurt. Acestea au acoperit nevoile de atunci, dar au concentrat obligații de rambursare în 2026.
De aceea, presiunea dobânzilor din acest an nu poate fi pusă doar pe seama finanțării deficitului din 2026. Bugetul public suportă și costurile datoriei acumulate în trecut, iar refinanțarea acesteia la dobânzi mai ridicate poate majora cheltuielile în perioada următoare. Rambursarea datoriei și plata dobânzilor sunt obligații distincte, dar ambele reflectă efectele în timp ale deciziilor de împrumut.
Reducerea deficitului limitează acumularea de datorie nouă, însă nu elimină obligațiile existente. Tocmai de aceea avem nevoie de consecvență și de un buget credibil pentru 2027: pentru a proteja accesul la finanțare și a crea condiții de reducere, în timp, a costurilor suportate de buget.
Aceasta este 'rostogolirea datoriei': înlocuim împrumuturile ajunse la scadență cu altele noi. Nu crește, în sine, suma datorată, dar dobânda și termenul noului împrumut depind de condițiile din piață. Mai mult, dacă pierdem încrederea investitorilor, riscăm să plătim mai mult la rostogolirea datoriei şi să împovărăm şi mai mult bugetele viitoare", explică Alexandru Nazare.
Estimări pentru 2027
"Pentru 2027, estimarea actuală indică un necesar de finanțare de aproximativ 248 de miliarde de lei, cu circa 31 de miliarde mai puțin decât anul acesta. Scăderea provine atât din reducerea deficitului de finanțat, cât și din diminuarea datoriei ajunse la scadență. Sunt estimări care nu sunt finale la acest moment - acestea vor fi corelate cu închiderea execuției şi implementarea planului de finanțare din 2026 și cu forma finală a bugetului pentru 2027.
Bugetul anului viitor trebuie însă să susțină această direcție, prin venituri realiste, cheltuieli care au acoperire și investiții prioritizate în funcție de efectul lor de multiplicare în economie", transmite Alexandru Nazare.
