Comisia Europeană spune că România este într-o ușoară recesiune

Oameni pe strada
Comisia Europeană descrie perioada de scădere din ultimele luni drept o recesiune ușoară / Foto: MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO
Comisia Europeană prognozează o contracție economică de 0,3% în România în 2026 și o inflație medie de 7,9%, cea mai ridicată din UE. Datele INS arată însă o revenire trimestrială în T3, semnalată și de Adrian Negrescu.

Comisia Europeană estimează că economia României se va contracta cu 0,3% în 2026, după ce a revizuit în scădere prognoza. Bruxelles-ul anticipează o revenire a creșterii economice la 1,8% în 2027 și 2,2% în 2028. În același timp, inflația medie ar urma să ajungă la 7,9% anul acesta, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit prognozei publicate pe 17 noiembrie. 

Estimarea anuală în scădere vine după un trimestru al treilea mai bun decât cele precedente. INS a raportat o creștere de 2,1% față de trimestrul al doilea, pe seria ajustată sezonier. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a avansat cu 0,1% pe seria brută și cu 0,3% pe cea ajustată sezonier. Pe primele nouă luni ale anului, economia a rămas însă în scădere cu 0,3% față de perioada similară din 2025, pe seria brută. 

Ce spune Comisia despre consum și inflație

Potrivit prognozei europene, activitatea economică a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a lui 2026. Consumul privat s-a redus cu peste 2%, în condițiile înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public și ale scumpirilor care au diminuat veniturile disponibile. Comisia se așteaptă ca activitatea să se stabilizeze în a doua parte a anului, susținută de o revenire treptată a cererii gospodăriilor, exporturi reziliente și investiții. 

Bruxelles-ul pune creșterea inflației din 2025 și 2026 pe seama majorării TVA și accizelor, eliminării plafonării prețului energiei electrice pentru gospodării, scumpirii petrolului și secetei care a afectat piața energiei. Inflația medie ar urma să coboare la 4,4% în 2027 și la 3,8% în 2028. 

Deficitul bugetar este estimat să scadă de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026, apoi la 5,8% în 2027 și 5,6% în 2028. Datoria publică, în schimb, ar urma să crească de la 60,7% din PIB în 2026 la 64,2% în 2028. Comisia avertizează că reducerea deficitului nu oprește creșterea datoriei, cât timp deficitele rămân mari. 

Comisia Europeană descrie perioada de scădere din ultimele luni drept o recesiune ușoară și estimează că PIB-ul României va coborî cu 0,3% per ansamblul anului 2026. Prognoza ia în calcul scăderile din ultimul trimestru al anului trecut și din prima jumătate a acestui an; între timp, datele INS indică o revenire trimestrială de 2,1% în T3.

Negrescu: revenirea există, dar nu înseamnă că economia și-a revenit

Analistul economic Adrian Negrescu a invocat creșterea din trimestrul al treilea și a spus că „pacientul România” a ieșit de la terapie intensivă și dă primele semne de recuperare. El avertizează însă că majorări suplimentare de taxe și accize ar putea prelungi slăbiciunea economiei și ar putea afecta revenirea. 

Datele INS oferă contextul ambelor evaluări: avansul trimestrial de 2,1% este un semnal de revenire, dar nu anulează scăderea PIB-ului din primele nouă luni și nici prognoza anuală a Comisiei. Cele două cifre măsoară intervale diferite: evoluția față de trimestrul precedent, respectiv media estimată pentru întregul an.

Bruxelles-ul cere măsuri suplimentare pentru 2027

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că România este așteptată să respecte în 2026 ținta de deficit de 6% din PIB, însă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru anul viitor, astfel încât să rămână pe traiectoria de corectare a deficitului excesiv. El a menționat și incertitudinea privind următorii pași de politică fiscală. 

Dombrovskis a mai arătat că agențiile mari de rating au menținut România în categoria recomandată investițiilor, dar la cea mai joasă treaptă, cu perspectivă negativă. În opinia sa, ordonarea finanțelor publice este importantă pentru păstrarea stabilității financiare.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele
x close