Planul lui Péter Magyar pentru trecerea Ungariei la moneda unică europeană

Peter Magyar
Peter Magyar
Ungaria țintește un deficit bugetar de 4,9% din PIB în 2027, față de 7,5% în acest an. Guvernul promite reduceri de cheltuieli și taxe noi, dar și peste 2.000 de miliarde de forinți în cheltuieli suplimentare.

Premierul Ungariei, Péter Magyar, a prezentat planul bugetar pentru 2027, care prevede reducerea deficitului la 4,9% din PIB, de la 7,5% cât estimează guvernul pentru acest an. Ținta este mai ambițioasă decât prognoza de 5,3% indicată de analiști într-un sondaj Reuters și reprezintă un test pentru credibilitatea promisiunii de apropiere a țării de zona euro.

Guvernul își propune să coboare deficitul sub plafonul european de 3% din PIB până în 2030. Prezentarea bugetului nu a venit însă cu o dată de aderare la euro. Reuters citează estimări ale analiștilor potrivit cărora Ungaria ar putea intra în zona euro în 2032 sau 2033.

Cheltuieli noi de peste 2.000 de miliarde de forinți

Reducerea deficitului este anunțată în paralel cu angajamente noi de cheltuieli. Potrivit lui Magyar, acestea vor depăși 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari. Planul include 449 de miliarde de forinți pentru majorări de pensii și 677 de miliarde pentru salariile din sectorul public, conform Reuters. Guvernul promite, de asemenea, dublarea alocației familiale și reduceri de taxe pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici. 

Proiectul include și o rezervă bugetară de 300 de miliarde de forinți, aproximativ 826 de milioane de euro, pentru situații neprevăzute. Pentru a finanța măsurile, administrația Magyar mizează pe taxe suplimentare, reducerea risipei și a cheltuielilor publice și limitarea corupției.

Printre măsurile fiscale anunțate se numără o taxă pe avere estimată să aducă 200 de miliarde de forinți, taxe mai mari pentru companiile din energie și majorarea impozitului pe profit pentru firmele cu venituri anuale de peste 500 de milioane de euro: de la 9% la 11%. Guvernul vrea să păstreze, în schimb, sprijinul pentru gospodării destinat atenuării scumpirilor la energie, o măsură costisitoare moștenită de la guvernarea precedentă.

De unde ar urma să vină reducerea deficitului

Magyar susține că ieșirea din cheltuielile extraordinare și din măsurile de dinaintea alegerilor ar îmbunătăți soldul bugetar cu 1,4 puncte procentuale din PIB. Taxele noi și majorate ar aduce venituri echivalente cu încă un punct procentual, iar reducerea corupției și a cheltuielilor excesive din sectorul public ar genera economii de 1,5 puncte. Costurile mai mici cu dobânzile ar contribui cu încă 0,1-0,2 puncte.

Din îmbunătățirea totală de aproximativ patru puncte procentuale, guvernul spune că va folosi 1,4 puncte pentru promisiunile electorale, iar restul de 2,6 puncte pentru reducerea deficitului.

Executivul prezintă bugetul și ca pe o încercare de a recâștiga încrederea piețelor și de a folosi fondurile europene deblocate pentru investiții în locuințe, infrastructură și gestionarea apei. Anunțul țintei de deficit a fost urmat de aprecierea forintului, care a ajuns la un maxim al ultimelor patru săptămâni față de euro. Un manager de fond citat de Reuters a spus însă că întrebarea esențială este dacă guvernul va reuși să respecte ținta.

Drumul spre euro depinde de rezultate

Reducerea deficitului este una dintre condițiile importante pentru adoptarea monedei euro, dar ținta de 4,9% pentru 2027 rămâne peste pragul european de 3%. Guvernul spune că vrea să ajungă sub acest nivel până în 2030, menținând în același timp o parte dintre promisiunile sociale și fiscale făcute alegătorilor.

Proiectul urmează să fie transmis Consiliului Bugetar, apoi depus în Parlament. Prin urmare, cifrele anunțate de premier sunt, deocamdată, obiectivele planului prezentat public. Credibilitatea demersului va depinde de forma finală a bugetului și de capacitatea guvernului de a obține economiile și veniturile fiscale estimate.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele
x close